Atac la legitimitate

In confruntarile publice obisnuite - politice, electorale - castiga unii dintre competitori, pierd altii. Atunci - insa - cand bataliile pentru putere in stat depasesc toate limitele ratiunii, ale "rezonabilului" (oricat de lax am defini "rezonabilitatea"), atunci cand combatantii nu se multumesc cu victoria, ci urmaresc scoaterea din joc a celorlalti, intr-un razboi total, la distrugere, victime nu mai sunt doar personajele, ci si institutiile publice, in ultima instanta democratia insasi. Loviturile administrate bezmetic erodeaza valorile fundamentale, subrezesc fundamentele statului de drept, supun corpul social unor socuri irationale, cu urmari imprevizibile, cu un periculos potential de contrareactie.
Actuala criza politica e o ilustrare perfecta. Sefului statului contesta cabinetul cu o zi inaintea depunerii juramantului: verdict antepronuntat, cu intentia de sabotare a noii echipe executive. Mesajul are urmatoarele componente: restructurarea cabinetului fara PD ar fi abuziva; noua formula ar fi ilegitima; deci cetatenii sa nu mai aiba incredere in guvern! Urmeaza suspendarea presedintelui de catre Parlament. Corecta procedural, in conformitate cu litera Legii fundamentale, ea s-a facut pe baza unor culpe reale, dar nu gravissime. Avizul consultativ al Curtii Constitutionale a constatat si abaterile lui Traian Basescu, si anvergura lor redusa, facand posibil ca fiecare tabara sa-si aleaga interpretarea convenabila. Totusi, argumentele Parlamentului sunt afectate de subtirimea rechizitoriului, facand verdictul discutabil, ceea ce induce ideea ca seful statului poate fi indepartat oricand. La randul sau, presedintele si sustinatorii sai contesta dreptul Adunarii Legislative de a-si exercita prerogativa suspendarii, cerandu-i dizolvarea si "reintorcerea la popor". Senatorii si deputatii n-ar mai reprezenta opiniile cetatenilor, alegatie sustinuta prin sondajele de opinie, in care Traian Basescu si PD stau bine, in timp ce PNL si PSD sunt sub procentajele de la ultimele alegeri. Concluzia partidei prezidentiale: Parlamentul si-ar fi pierdut legitimitatea.
Cuvantul-cheie al momentului acesta este: "legitimitate". Ea, legitimitatea principalelor institutii din stat, e in iminent pericol. Fiindca razboiul politic a ajuns in faza in care toate energiile sunt mobilizate pentru a-i impiedica pe adversari sa-si mai duca mandatele pana la capat. Punctul cel mai periculos al actualei crize e contestarea legitimitatii Parlamentului ca urmare a faptului ca membrii sai nu sunt alesi direct, nominal, asemeni presedintelui. Profund fals: intai pentru ca scrutinul pe liste este una dintre solutiile democratice uzuale in lumea contemporana; si in al doilea rand pentru ca, in important avantaj fata de desemnarea prin vot direct a sefului statului, doar structura pluralista a Parlamentului asigura reprezentarea tuturor optiunilor politice semnificative ale electoratului, ceea ce confera Legislativului o legimitimate superioara. Esentiala in context - dar in sens negativ! - e ideea scurtarii mandatelor in functie de situatia politica de moment sau de variatiile de sustinere electorala. Or, in acest fel se aduce atingere unui principiu extrem de important al democratiei, care nu inseamna doar alegeri, ci si o anumita durata de exercitare a prerogativelor de reprezentare a populatiei. Filozofia democratiei presupune ca alesii sa aiba la dispozitie un interval in care sa-si poata aplica programele, abia dupa aceea urmand sa fie din nou judecati la urne. Suspendarea logicii constitutionale a lungimii mandatelor inseamna renuntarea la stabilitate si instaurarea haosului electoral perpetuu, cu pierderea legitimitatii tuturor institutiilor puterii, care ar urma sa fie contestate la tot pasul. De ce nu... zilnic?!

---

Despre autor: