Ca reactie la ancheta ZIUA de luni, intitulata "Valizele Vulpii" - in care dezvaluiam ca serviciul secret al Administratiei si Internelor intercepteaza convorbirile din retelele de telefonie mobila GSM, cu o aparatura disimulata in geamantane - D
Ca reactie la ancheta ZIUA de luni, intitulata "Valizele Vulpii" - in care dezvaluiam ca serviciul secret al Administratiei si Internelor intercepteaza convorbirile din retelele de telefonie mobila GSM, cu o aparatura disimulata in geamantane - Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din MAI, condusa de chestorul Virgil Ardelean, zis "Vulpea", ne-a trimis o precizare la redactie. Cu mentiunea ca institutia in cauza se indoieste de bunele noastre intentii, ni s-a transmis ca "DGIPI utilizeaza logistica din dotare in conformitate cu legile si normele juridice existente in acest domeniu".
Este pentru prima data cand DGIPI confirma oficial ca detine tehnica proprie de interceptare a convorbirilor telefonice, aspect pe care l-a negat vehement pana acum. Expresia "utilizeaza logistica din dotare", lansata ca reactie la dezvaluirile noastre, vine sa confirme faptul ca structura condusa de chestorul Virgil Ardelean asculta din plin, in baza unei legislatii indoielnice, care doar trasa de par ar putea sa-i confere acoperirea necesara.
Ruperea de reteaua nationala
In urma cu circa doi ani, cand ZIUA l-a deferit opiniei publice pe chestorul Ardelean, dupa ce a incercat sa intercepteze anumite posturi de telefonie fixa ale Agentiei de presa Mediafax, i-am solicitat sefului DGIPI explicatii despre baza legala in care functioneaza, dar mai ales despre detinerea tehnicii de interceptare telefonica.
"Vulpea" ne-a raspuns sub semnatura proprie (vezi facsimil) ca "DGIPI nu are structura tehnica necesara sa intercepteze in mod independent telefoanele fixe si mobile din Romania.
Aceasta activitate se realizeaza exclusiv in baza unor autorizatii ori mandate eliberate de instanta de judecata si puse in aplicare cu o infrastructura tehnica stabilita clar si legal in Romania, in care sunt implicate mai multe institutii". Cu alte cuvinte, in februarie 2005, chestorul Ardelean pretindea ca nu detine nici un "geamantan GSM" sau alta tehnica de interceptare, motivand ca foloseste reteaua nationala de interceptare (n. red. - detinuta de Serviciul Roman de Informatii), ca si alte servicii secrete.
In schimb, in replica adresata luni ziarului nostru, dintr-o data, "Vulpea" a facut vorbire despre "logistica din dotare", sustinand insa ca o utilizeaza legal. Legislatia in baza careia functioneaza DGIPI a fost modificata ultima data in 2003. In 2005, "Vulpea" sustinea ca n-are tehnica si ca foloseste infrastructura tehnica nationala. Azi insa, desi legea nu s-a modificat, dintr-o data DGIPI e dotat cu cele trebuincioase, si nu mai apeleaza la reteaua nationala a SRI. In baza caror legi o face oare?
Drept de detinere, nu si de utilizare
In Ordonanta de Urgenta 63/2003 se prevede ca personalul fostelor ministere, al Internelor si al Administratiei Publice, se transfera la MAI, iar in privinta drepturilor si obligatiilor fostului MI se specifica la art. 19: "MAI preia DREPTURILE SI OBLIGATIILE PATRIMONIALE ale ministerelor care au fost comasate si ale structurilor preluate si continua litigiile in curs ale acestora".
Prin urmare, dreptul transmis de la fostul MI, la actualul MAI, este doar patrimonial - de detinere - nu si cel de utilizare a tehnicii de interceptare din inventar, care este supus unor forme speciale de autorizare, intrucat intra in aria Drepturilor Omului. Spre comparatie, este ca si cand cineva iti transfera drepturile asupra unui autoturism, dar nu ai permis de conducere pentru a-l putea folosi pe drumurile publice.
Din interpretarea acestui text de lege se poate concluziona ca DGIPI a dobandit legal tehnica de interceptare, dar nu e autorizat sa o utilizeze. Pentru ca i s-au transmis doar drepturi si obligatii patrimoniale, nu si atributii legale. Intr-o atare varianta, DGIPI nu avea calitatea sa foloseasca vreodata tehnica sau sa ceara vreunui magistrat autorizare pentru interceptarea vreunei persoane. In sustinerea cauzei sale, DGIPI ne-a invocat si "hotarari ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii", la care jurnalistii nu au acces, acestea fiind secrete de stat. N-ar fi exclus ca in lipsa unei baze legale (legi publicate in Monitorul Oficial), DGIPI sa faca interceptari doar in baza unor hotarari ale CSAT discutabile.
Comisia Parlamentara de resort ar trebui sa se sesizeze de urgenta in acest caz si sa stabileasca daca serviciul secret al Internelor - DGIPI - a functionat in afara legii, din momentul constituirii sale in 2003 si pana in prezent, sub bagheta chestorului general de politie Virgil Ardelean.
Replica DGIPI
Prezentam in continuare precizarile trimise ziarului ZIUA de catre Directia Generala de Informatii si Protectie Interna.
"Conducerea DGIPI isi exprima suspiciunea in legatura cu bunele intentii ale celor doi domni redactori ai ziarului ZIUA, Savaliuc R. si Dragomir D. cand formuleaza semne de intrebare asupra unor posibile interceptari ilegale ori despre performantele unitatii, in articolul <<Valizele Vulpii>>, aparut luni 02.04.2007. Va precizam inca o data ca DGPI utilizeaza logistica din dotare in conformitate cu legile si normele juridice existente in acest domeniu. Ne bucura sa va asiguram ca, asa cum a facut-o de-a lungul anilor, si in anul 2006 si trimestrul I/2007, unitatea a inregistrat performante calificate de autoritatile in drept sa constate acestea, inclusiv de partenerii nostri straini, ca fiind foarte bune si bune. Marturie stau numeroasele cazuri concrete, unele de rasunet, de lupta impotriva amenintarilor la adresa valorilor protejate de MAI, inclusiv in domeniul combaterii crimei organizate. Asertiunile asupra unor dosare politice sunt simple speculatii gazetaresti, iar de statutul profesional al sefului unitatii, trebuie sa cunoasteti ca are grija cine trebuie".
O baza legala subreda
DGIPI functioneaza in baza a doua legi mari si late: Legea 604/2003 de aprobare a OUG nr. 63/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor si doua articole ramase in vigoare din abrogata Lege 40/2002, privind functionarea fostului Minister de Interne.
Prin Legea 604/2003, DGIPI a luat fiinta ca structura de ordine si siguranta publica din subordinea MAI. Singura definitie a DGIPI din lege stipuleaza ca aceasta "este structura specializata a MAI in obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea, protectia informatiilor clasificate, precum si valorificarea informatiilor si datelor necesare realizarii atributiilor ce revin ministerului". Daca mergem la art. 14 al legii, privitor la atributiile MAI, nu gasim printre aceste atributii nici una care sa faca trimiterea la vreo structura de informatii specializata, de tipul unui serviciu secret, care se ocupa cu interceptarea convorbirilor telefonice, filajul sau alte tehnici specializate. Acoperirea folosita de DGIPI, in materia detinerii tehnicii de interceptare, este data insa de cele doua articole neabrogate ale fostei Legi 40/2002 privitoare la functionarea fostului Minister de Interne, care preved ca "Ministerul de Interne este autorizat sa detina si sa utilizeze mijloace tehnice specifice pentru obtinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea si valorificarea de informatii si sa desfasoare activitati de culegere de informatii, deschis si/sau acoperit, in conditiile legii". Acest text de lege, ramas in vigoare ca urmare a unor jocuri de culise, vorbeste doar de dreptul Ministerului de Interne (MI) de a detine si utiliza mijloace tehnice specifice pentru obtinerea de informatii, minister care insa nu mai exista. El a fost desfiintat. In locul lui a fost infiintat Ministerul Administratiei si Internelor (prin comasarea a doua ministere), prin OUG 63/2003.
"Jucariile" Vulpii
Asa cum am aratat si in dezvaluirea initiala publicata luni, centrele operative al DGIPI sunt intesate cu tehnica de ultima ora, importata pe bani grei, pentru interceptarea convorbirilor telefonice purtate in retelele GSM pe frecventele 900 - 1800 Ghz. "Jucariile" DGIPI se prezinta sub forma unor geamantane din piele sau plastic, care contin un laptop, dispozitive magnetice de inregistrare a datelor si antene performante, capabile sa surprinda orice convorbire purtata pe retelele nationale Vodafone, Orange, Zapp sau Cosmote.
Dispozitivul de ascultare portabil a telefoanelor mobile are un sistem de functionare destul de simplu. Initial, detinatorul trebuie sa scaneze codul personal al telefonului care urmeaza sa fie ascultat. Fiecare telefon mobil are un cod unic de identificare, denumit IMEI. Dispozitivul de interceptare GSM scaneaza codul telefonului care este memorat automat de interceptor. Din acest moment, posesorul respectivului mobil este o victima sigura a celui care i-a depistat codul IMEI. Convorbirile sunt criptate (codate) de operator si chiar de telefon. Parola prin care telefonul cripteaza convorbirea este chiar codul IMEI. Dispozitivul de ascultare receptioneaza toate semnalele convorbirilor care se realizeaza la un anumit moment al zilei. Daca este setat numai pe anumite coduri IMEI, aparatul se declanseaza automat numai atunci cand pe telefoanele respective se vorbeste.
200 de telefoane simultan
Sistemele de ascultare pot monitoriza cel putin 200 de telefoane simultan. Pentru ca acest lucru sa fie posibil, dispozitivul de ascultare monitorizeaza 124 de relee. Detinatorul interceptorului GSM scaneaza unul dintre cele 124 de relee prin care se realizeaza convorbirea, dupa care incepe "desfacerea" codurilor. Primul este cel al telefonului, IMEI, apoi cel dat de releul prin care se realizeaza convorbirea (TMSI), urmat de numarul de telefon de pe care se vorbeste (IMSI). Din acest moment, orice convorbire poate fi ascultata si inregistrata fara probleme. Dispozitivul de ascultare memoreaza si numarul la care s-a sunat, ora si data.
In munca operativa, de multe ori persoanele sunt ascultate fara mandat, dar in aceste cazuri rodul interceptarilor nu poate fi folosit ca probatoriu in dosarele penale, deoarece nu este insotit de autorizatii de interceptare de la judecator. In schimb, astfel de inregistrari "pe sest" servesc la fix pentru aflarea de informatii compromitatoare din viata personala a unora.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.