Teatrul National Bucuresti, in turneu la Calarasi. Numai la spectacol sa nu fii, mai ales ca institutia culturala la care ne-am infiintat de cum a mijit pranzul in mate avea o singura fereastra. Una cat tot peretele, dar si aia dadea spre Dunare.
Si nu-n oricare loc, ci exact acolo unde luciul devine mai dulce, lunecand prin stufaris, numai bun pentru pestii cu drept de monta. Unde sa dai cu lanseta, daca nu acolo? Mai in amonte, sa se uite lumea de la balcon si sa comenteze? Fara sa mai pui la socoteala ca parcelele-s acolo ca locurile de parcare. Iar in aste conditii actorii devin brusc solidari! Pun mana de la mana si-nchiriaza o barca. Ca a inceput spectacolul cu vreo jumaa€™ de ora-ntarziere e una! Dar ca am stat si-a doua zi de era sa scrie Sararu ""Nistea€¦ pescari"" din cartile lor de munca e basca! Pai, cum sa lasi atata peste!? Nu dau nume, persoane importante!
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.