Daca vi se fura din buzunar o suta, in autobuz, va suparati. Daca o pierdeti la ruleta, va distrati.Daca v-o face praf statul,vi se pare normal?! Exemplele noi demonstreaza judecatile vechi: statul este cel mai prost manager. La inceputul lui

Daca vi se fura din buzunar o suta, in autobuz, va suparati. Daca o pierdeti la ruleta, va distrati.Daca v-o face praf statul,vi se pare normal?!

Exemplele noi demonstreaza judecatile vechi: statul este cel mai prost manager. La inceputul lui decembrie 2006, statul avea excedent buge-tar - daca-l plasa la CEC, putea incasa dobanzi. Dar maestrul finantelor paguboase, statul, a preferat sa dea bani de pomana CEC-ului, adica sa-l capitalizeze. Bugetul a ajuns pe deficit, iar statul s-a imprumutat ca sa-l acopere, platind dobanzi. E greu de crezut, dar a luat imprumut inclusiv de la CEC. Adica statul a dat CEC-ului bani gratis, ca sa aiba de unde sa ia pe datorie, cu camata.

Daca statul e chiar atat de nepriceput cand invarte banii contribuabililor, de ce nu li-i da oamenilor inapoi? Iar daca statul nici nu inapoiaza banii cu care nu stie ce sa faca, nici nu reduce impozitele, dar ministrii raman tot incapabili sa gestioneze economia - ca de 17 ani incoace - poate ca ar fi bine
sa-i lase pe altii. Niste manageri din afara, angajati cu contract. Sa punem un britanic la Finante, un american la Economie, un chilian la Pensii si, de ce nu?, un bulgar la Agricultura. ""Privatizarea"" Guvernului s-ar putea dovedi chiar mai utila decat a CEC-ului. Toata lumea e de acord ca serviciile coafezelor, juristilor si intermediarilor de imobile pot fi lasate pe mana sectorului privat. Dar sunt multi cei care cred ca serviciile medicale si invatamantul trebuie sa fie exclusiv in sfera statului. Aceleasi persoane care considera ca educatia si sanatatea trebuie sa ramana monopol de stat isi manifesta nemultumirea cand profesorul nu-si invata mai nimic elevii la scoala, in schimb le ia bani pe meditatii, ori cand medicul reactioneza la suferinta pacientului doar contra unor ""stimulente"". E limpede ca e nevoie de competitie si in cele doua sectoare pe care inertia le considera ca fiind ale statului.

Cum s-ar putea face asta? La nivelul institutiilor de invatamant, in loc sa se imparta banii direct scolilor de stat si exclusiv lor, pot fi distribuite aceleasi sume sub forma de cupoane educationale familiilor elevilor, manifestandu-se fata de toate scolile exact aceleasi cerinte. Fiecare scoala ar primi de la buget o anumita suma, proportional cu numarul de cupoane obtinute. Numarul de cupoane adunate de fiecare scoala ar reflecta opiniile parintilor care au ales scoala respectiva. In acest fel, intre scoli - indiferent ca sunt de stat sau private - ar aparea concurenta.

In ceea ce priveste spitalele, lucrurile stau si mai simplu. Pe statul de plata se retin explicit contributii pentru asigurarea sanatatii. Nici o lege economica nu cere ca toate policlinicile, spitalele si sanatoriile sa fie de stat. Adica platitorii isi pot alege serviciul fie de la stat, fie din mediul privat.

Cu alte cuvinte, atunci cand apare competitia profesorii nu-si vor mai permite sa nu arate nimic la scoala, si medicii sa-si demonstreze priceperea doar cand incaseaza onorarii neoficiale. Ei trebuie sa demonstreze ca sunt buni, altfel vor fi dati afara.

Acestea au fost doar niste exemple care ilustreaza teza ca statul habar n-are sa lucreze cu banii nostri. Numai ca lumea s-a obisnuit cu statul care ""da"", si multora le e frica de schimbare. Cum ar veni, se tem sa decida singuri cum sa-si cheltuiasca banii, daca n-o sa mai aiba cine sa-i fure.

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.