Bucuria de a fi Capitala Culturala Europeana trebuie sa umple sufletele, dar sa nu goleasca buzunarele. Bugetul manifestarii este pe masura scopului - impunerea Sibiului ca un centru de referinta pe continent. Europenii sunt dornici de a descoperi

Bucuria de a fi Capitala Culturala Europeana trebuie sa umple sufletele, dar sa nu goleasca buzunarele. Bugetul manifestarii este pe masura scopului - impunerea Sibiului ca un centru de referinta pe continent. Europenii sunt dornici de a descoperi noi tinte si, din acest punct de vedere, nu ne putem plange ca nu suntem priviti cu simpatie, orasul transilvan fiind inclus pe o lista a destinatiilor de mare interes in 2007. Primarul Johannis spera la un milion de turisti, un prag ambitios.

Debutul manifestarilor s-a facut in stil pur romanesc - hahaituri prezidentiale pe dezbracatelea, pana de curent si intarzieri nejustificate la focul de artificii, sanctionate cu huiduieli. Steagurile cu insemnele anului cultural au fost furate de pe stalpi, credem din joaca. Sa avem incredere ca evenimentele vor intra intr-o cadenta mai nemteasca, desi o exactitate prea apasata nu face parte din modelul nostru cultural.

Asa cum scriam in urma cu multe luni, o serie de lucrari edilitare sunt intarziate si capitala culturala nu va beneficia de ele decat dupa ce va trece vara. Soseaua de centura este cea mai grava problema inca nerezolvata; ca atare, mii de camioane grele tranziteaza orasul aproape de centru, facand din circulatie un calvar. Milionul de turisti asteptat nu va beneficia nici de gara feroviara in reconstructie, nici de aeroportul in modernizare. La hotelurile mari se lucreaza, iar strazile nu sunt inca toate terminate. Lozinca justificatoare a lui Johannis - nu se poate face totul intr-un an - este adevarata. Dar el este primar din anul 2000, iar proiectul ""Capitala Culturala Europeana"" a inceput de peste doi ani.

In entuziasmul heirupist de a termina treburile stringente se pot strecura si facturi care nu bat la ochi, dar... misca din urechi. Pe langa zecile de milioane de euro inghitite de proiectele culturale si cele de urbanism, nici nu mai observi ca un stalpisor de calcar bate spre zece milioane de lei, iar un tomberon (adus din Italia) urca la 13,5 milioane de lei. Dublu decat un pret normal! Nu vreau sa cred ca aceste obiecte ar fi considerate si ele opere de arta! Discutiile privind cheltuiala banului public sunt abia la inceputul anului cultural. In magazine, in hoteluri si restaurante adie un iz de speranta ca preturile vor urca pana la nivelul la care suporta o veritabila capitala culturala europeana. Azi este premiera la ""Pescarusul"", si Andrei Serban stie foarte bine cum se deruleaza marile proiecte cultural-financiare.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.