Eram in anul 1997. Plecasem impreuna cu prietena mea, Mihaela, la Vama Veche, unde arata cu totul altfel decat acum. Si locul era mult mai simplu si oamenii care campau acolo mult mai de treaba. Poate amica mea facea exceptie, fiindca era teribil de
Eram in anul 1997. Plecasem impreuna cu prietena mea, Mihaela, la Vama Veche, unde arata cu totul altfel decat acum. Si locul era mult mai simplu si oamenii care campau acolo mult mai de treaba. Poate amica mea facea exceptie, fiindca era teribil de geloasa si voia sa ma tina din scurt. Aveam un cort vechi de Urziceni, facut pe vremea lui Ceausescu, albastru cu galben. Ne-am chinuit vreo ora sa-l instalam. Undeva, la vreo patru metri in spatele nostru, era un cort identic, in care, am vazut in scurt timp de la instalare, locuiau un amic de-al meu ceva mai in varsta, glorie a muzicii rock din anii a€™80, si iubita lui mult mai tanara, Ionela, zisa Nela, eterna candidata pentru un loc de studenta la ATF. Prietesug De bucurie ca ne-am gasit cu niste cunoscuti, am iesit toti patru la una dintre relativ putinele terase care functionau in Vama. Am baut beri vreme de vreo doua ore, dupa care prietenul cantautor s-a scuzat ca trebuie sa plece inspre Costinesti, unde are un concert. Ne-a zis ca revine inspre dimineata. Am ramas cu Mihaela si Nela discutand armonios despre aerosoli, presedintele Milica, pe atunci in functie, si alte aiureli. Prima a plecat la culcare Nela, usor ametita de bautura. Aproape imediat dupa plecarea ei au aparut pur intamplator doi colegi de facultate de-ai mei, sositi cu autostopul. Cum pe Mihaela nu o prea interesau problemele de istorie despre care vorbeam cu colegii mei, a spus ca ma asteapta-n cort si a plecat balanganindu-se usor. Am mai ramas pret de vreo ora cu colegii, barfindu-ne profesorii si fetele din an. Insomnie si extaz La un moment dat, m-am uitat la ceas. Era cam doua noaptea. Mi se facuse si mie somn si auzeam cam aceleasi ""texte"" ca la Bucuresti. Am pornit-o spre locul de campare. Era intuneric bezna si aveam ceva alcool la bord. M-am invartit vreme de vreo jumatate de ora, pana cand am vazut un cort identic cu al meu. Convins ca stau acolo, am desfacut fermoarul si am intrat. Inauntru era Nela. Se trezise, parea usor speriata. I-am explicat ca e confuzie la mijloc. Ea mi-a raspuns ca i-a sarit somnul si m-a rugat sa mai stam nitel de vorba. Mi-a declarat ca ii e foarte frig si s-a cuibarit la pieptul meu. Dupa ce mi-a povestit si ca are impresia ca amicul rocker o insala si nu vrea sa o ia la nici un concert al lui, am inceput sa ne pupam, ba chiar sa ne mangaiem tandru. Parea sa fie ""inceputul unei frumoase prietenii"". Numai ca s-a declansat de undeva, de sus, de deasupra acoperisului ceva gen ""vocea lui Iahve"": ""Curvo, porcule, stiu ca sunteti impreuna!"". Usa cortului Discursul a coborat, la propriu si la figurat, la usa cortului. Dupa o rafala de injuraturi a urmat ca o sentinta: ""Iesi afara imediat, porcule!"".
Mi-am pus tacticos ochelarii, am scos capul si am incercat sa spun molcom: ""Mihaela, e o conf....!"". Nu am apucat sa duc propozitia pana la capat, fiindca am receptionat in plina figura un sabot de lemn, facut dintr-o esenta pe care am resimtit-o drept extrem de dura. Ochelarii mi s-au rupt pe centru. O a doua lovitura, in bot, mi-a spart buza. Am fost lasat in pace, usor ametit, fiindca Mihaela isi schimbase tinta: ""Curva dracului, iesi sa te omor!"". ""Curva"" nu avea chef sa iasa, asa ca Mihaela i-a daramat cortul si vana cu sabotul umflaturile de sub foaie, unde banuia ca se afla Nela. Cavaler, am zbierat: ""Da in mine, ea n-are nici o vina!"". A inceput o scena ca in Tom si Jerry, cu Mihaela alergandu-ma in jurul cortului cazut. Mai multi oameni buimaci de somn, cu lanterne, iesisera la spectacol. Unii chiar incepusera sa se comporte ca o galerie de fotbal. Pana la urma, am reusit sa-mi dezarmez prietena isterica si i-am jurat ca a fost doar o eroare de orientare si nu s-a intamplat nimic (ceea ce era pe trei sferturi adevarat). Nela a confirmat si ea cele spuse de mine, ba chiar a povestit veridic faptul ca in momentul descinderii Mihaelei tocmai imi ceream iertare ca dadusem buzna.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.