La 17 ani de la Revolutie, Romania intrat pe un drum firesc al evolutiei sale. Integrarea in UE a luat locul „proiectului“ de tara, proiectiei asupra viitorului Romaniei, proiect pe care clasa politica romaneasca nu a fost in stare sa-l
La 17 ani de la Revolutie, Romania intrat pe un drum firesc al evolutiei sale. Integrarea in UE a luat locul „proiectului“ de tara, proiectiei asupra viitorului Romaniei, proiect pe care clasa politica romaneasca nu a fost in stare sa-l conceapa.


In Romania se vorbeste despre integrarea in Europa de pe vremea Regulamentului Organic (1830) cand incep boierii sa-si taie barbile, sa renunte la islice si calpace pentru jobene si palarii, la giubele si caftane pentru redingota - taiata dupa moda „evropeneasca“ - si la papucii turcesti pentru pantofi. In ultima vreme insa, aderarea trece, pentru Romania, dincolo de modelul vestimentar, de moda, de imprumutul cultural. Ea a luat locul „proiectului“ de tara, proiectiei asupra viitorului Romaniei, pe care clasa politica - preocupata mai ales de jaful zilnic, de „privatizarile“ in beneficiul propriu al cate unui functionar corupt si de inselarea alegatorilor - nu a fost in stare sa-l conceapa.

Grupaj realizat de Gabriel Klimowicz
O adevarata mana cereasca aceasta integrare. O tara care se zbate la coada Europei in saracie, incompetenta, lipsa de civilizatie proprie si de valori proprii, lipsa de orizont, care nu-si poate recunoaste o identitate proprie si o cadenta proprie in marsul istoriei, primeste de-a gata un tipar, o tinta, un scop, o forma a devenirii. E un experiment unic in istorie, saraca in acte de caritate. O tara primeste „proiectul“ si banii pentru a-l realiza. Ce va face cu ele vom vedea. S-ar putea sa profite pentru a se recupera pe sine, s-ar putea sa se dilueze - daca se va dovedi incapabila de a-si impune propriul model - intr-o Europa prea satisfacuta de propria ei civilizatie. UE pune la bataie pentru Romania cele mai mari sume din istoria extinderii. Romaniei i se pun la dispozitie, pentru a se reconstrui, mijloace cum n-a visat sa aiba niciodata. I se dau! Fara sa i se ceara in schimb altceva decat sa le foloseasca, sa munceasca cu ele, sa le puna la lucru, sub amenintarea ca, altminteri, le va pierde. De aceea, integrarea e o sansa imensa. Te-ai astepta ca, in aceste conditii, drumul Romaniei catre Uniunea Europeana sa fi fost o cursa contra cronometru. As! Imediat dupa asa-zisa revolutie, echipa perestroichista care a venit la putere nu urmarea altceva decat sa apropie sau sa mentina Romania in sfera de influenta a Rusiei. Iliescu, presedintele Romaniei, se grabea sa incheie un act de vasalitate cu Uniunea Sovietica si numai dizolvarea ca stat a URSS facea ca actul sa nu intre in vigoare. Dupa modelele consacrate de modelul revolutionar sovietic, minerii erau chemati „sa faca ordine“, adica sa desfiinteze la propiu orice diversitate de opinie si incercare de exercitare a unei democratii de tip european. Cele 6 mineriade au izolat Romania in exterior atunci cand avea mai multa nevoie de ajutor. La aceasta „orientare“ a anilor '90 s-a adaugat incompetenta manageriala sau venalitatea politicienilor astfel incat in 1999 Romania a ajuns intr-o stare mai proasta decat in 1990. Parea ca, pe malul Dambovitei, nimeni nu are chef de Uniunea Europeana. In 2000 Romania a inceput negocierile de aderare impreuna cu alte 6 state, dar a trecut repede in coada plutonului, pierzand primul val din 2004. Mai mult decat atat, in decembrie 2004 Romania a incheiat negocierile de aderare in genunchi, fiind nevoita sa accepte 11 conditii suplimentare a caror neindeplinire ar fi activat clauza de salvgardare si amanarea aderarii cu inca un an. In aceste conditii, intrebarea care se pune este daca, avand o istorie a aderarii atat de incarcata, Romania va putea avea un viitor fast in familia Europeana. Oricum ar fi insa - si in scenariile cele mai pesimiste - Romania nu va face decat sa profite din acesta situatie. Ramane de stabilit numai cat de mult sau de putin.

Istoria aderarii la UE
Prima Etapa: Desprinderea de Moscova

27 decembrie 1989 - Ion Iliescu si Petre Roman sunt atestati ca presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale respectiv prim-ministru al Guvernului Provizoriu.

29 ianuarie - 28 februarie 1990 - Primele doua mineriade. Minerii vin la Bucuresti si devasteaza sediile partidelor istorice, PNL si PNTCD.

22 aprilie 1990 - incepe manifestatia maraton din Piata Universitatii unde zeci de mii de oameni din societatea civila manifestau impotriva instaurarii unui regim neo-comunist.

20 mai 1990 - FSN castiga alegerile cu 67%. Ion Iliescu este ales presedinte.


13-15 iunie 1990 - a treia mineriada; Circa 15.000 de mineri vin la Bucuresti si ii ataca pe cei circa 100 de maifestanti din Piata Universitatii; devasteaza Universitatea din Bucuresti si Facultatea de Arhitectura, sediile PNTCD si PNL, sediul ziarului Romania Libera.

5 aprilie 1991 - Ion Iliescu semneaza la Moscova un tratat bilateral cu URSS prin care Romania avea nevoie de acordul Moscovei pentru politica de aliante. Tratatul nu a fost ratificat de Parlament; prin puciul din august URSS disparea ca stat.

Iunie 1991 - Romania incheie primul acord stand-by cu FMI

iulie 1990 - Petre Roman il invita pe secretarul general al NATO, Manfred Worner, in Romania si propune acreditarea unui ambasador roman la NATO.

iulie 1991 - Secretarul general al NATO, Manfred Worner, viziteaza Romania.

1991 - Parlamentul voteaza legea privatizarii (august); legea fondului funciar; vånzarea catre locatari a locuintelor construite din fondurile statului (peste 80% din cetatenii chiriasi la stat devin proprietari); liberalizarea partiala a preturilor.

24-28 septembrie 1991 - cea de-a patra mineriada - Petre Roman isi pierde functia de prim-ministru. Ii urmeaza Theodor Stolojan.

februarie 1992 - Secretarul general al NATO, Manfred Worner, efectueaza o vizita in Romania. Este inaugurat Centrul Euro-Atlantic.

27 septembrie 1992 - PDSR castiga alegerile cu 34%. Ion Iliescu este reales presedinte. Prim-ministru - Nicolae Vacaroiu.

februarie 1993 - Presedintele Ion Iliescu viziteaza Cartierul General al NATO. Este reafirmata dorinta Romaniei de a se integra in structurile euro-atlantice.

26 ianuarie 1994 - Romania este prima tara post-comunista care se alatura programului Parteneriatului pentru Pace; programul individual este semnat in mai 1995.
Fortele pro-europene castiga competitia politica

1995 - iunie - Romania depune cererea de aderare la Uniunea Europeana.

3 - 17 noiembrie 1996 - CDR castiga alegerile cu 30,7%. Presedinte Emil Constantinescu; prim ministri: Victor Ciorbea, Radu Vasile, Mugur Isarescu.

iulie 1997 - Comisia Europeana adopta Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

iulie 1997 - Polonia, Cehia si Ungaria adera la NATO in cadrul summit-ului de la Madrid. Comunicatul final nominalizeaza Romania pentru urmatorul val.

martie 1998 - Uniunea Europeana lanseaza, in mod oficial, procesul de extindere.

noiembrie 1998 - Comisia Europeana publica primul raport de tara pentru Romania (si pentru celelalte tari candidate la UE);

ianuarie 1999 - mineriada a cincea; Miron Cozma incearca sa dea o lovitura de stat. Fortele de jandarmi sunt umilite la Costesti. Sub amenintarea armatei se incheie „pacea de la Cozia“.

15 februarie 1999, Curtea Suprema de Justitie il condamna pe Miron Cozma. Liderul minerilor strange cam 2.500 de ortaci si porneste spre Bucuresti. La Stoenesti, este oprit de jandarmi si arestat.

20 aprilie 1999 - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si Guvernul Romaniei dau curs solicitarii NATO de a survola spatiul aerian romanesc pentru operatiuni militare in Iugoslavia.

22 aprilie 1999 - Parlamentul autorizeaza avioanele NATO sa utilizeze spatiul aerian romanesc in timpul operatiunilor din Iugoslavia.

decembrie 1999 - Consiliul European de la Helsinki decide inceperea negocierilor cu sase tari candidate, printre care si Romania.

februarie 2000 - in cadrul reuniunii Consiliului UE are loc deschiderea oficiala a negocierilor de aderare a Romaniei.
Etapa Finala Aderarea la NATO si UE

mai 2000 - Guvernul Romaniei adopta Programul National de Aderare la Uniunea Europeana

2000 - Romania deschide 9 capitole de negociere.

26 noiembrie 2000 - alegeri generale - castiga PSD cu 36,6%. Presedinte Ion Iliescu, prim-ministru Adrian Nastase.

septembrie 2001 - Parlamentul decide participarea ca aliat de facto al NATO, la lupta impotriva terorismului international.

2001 - sunt deschise spre negociere 8 noi capitole. In 2000 si 2001 se inchid 9 capitole.

20 noiembrie 2002 - Parlamentul European ia in considerare valul doi, 1 ianuarie 2007 ca data-tinta a aderarii; Romania si Bulgaria sunt desprinse din grupul tarilor candidate pentru 2002.

21 noiembrie 2002 - Romania este invitata sa inceapa convorbirile de aderare la NATO la Summit-ul de la Praga.

24 noiembrie 2002 - Presedintele George W.Bush face o vizita la Bucuresti ocazionata de invitarea Romaniei sa aderare la NATO.

13 decembrie 2002 - Consiliul European de la Copenhaga decide asupra aderarii a 10 noi state membre. Pentru Romania si Bulgaria se adopta foile de parcurs pentru 1 ianuarie 2007.

2002 sunt deschise ultimele 13 capitole - sunt inchise 7.
2003 - sunt inchise 6 capitole

26 februarie 2004 - adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, cu unanimitate de voturi, a legii de aderare la NATO.

29 martie 2004 - Prim-ministrul Adrian Nastase depune la Washington instrumentul de aderare a Romaniei la NATO; Romania e membra a NATO.

28 noiembrie - 12 decembrie 2004 - alegeri generale si prezidentiale - castiga Alianta DA, 31,33%. Presedinte Traian Basescu, prim-ministru Calin Popescu Tariceanu.

17 decembrie 2004 - Consiliul European de la Bruxelles confirma incheierea negocierilor de aderare. Romania primeste o clauza de salvgardare speciala activata de 11 conditii la capitolele Justitie si afaceri interne, Concurenta si Mediu.

25 aprilie 2005 - La Abatia de Neumunster din Luxemburg, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si primul ministru al Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg, semneaza Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, alaturi de reprezentantii celor 25 de state membre.

24 noiembrie 2006 - Camera Superioara a Parlamentului german, Bundesratul, a ratificat, cu unanimitate de voturi, Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE. Tara noastra devine astfel membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Intarzierea aderarii s-a datorat CDR
Ion Iliescu a ajuns la conducerea Romaniei in zilele rasturnarii lui Ceausescu din decembrie 1989. Apoi a fost ales presedinte al Romaniei la 20 mai 1990. In 1992, dupa adoptarea Constitutiei, a fost reales, candidand din partea Frontului Democrat al Salvarii Nationale, mostenitorul fostului partid. In 1996 a pierdut alegerile in favoarea lui Emil Constantinescu, devenind presedintele PDSR si senator. In anul 2000, a recastigat alegerile, devenind din nou presedintele Romaniei pana in 2004.

Intre noi si Cehia sunt doar trei ani distanta
„Noi nu am aderat cu greutate la Uniunea Europeana, ci am parcurs un drum extrem de complicat intr-un timp deosebit de scurt, daca ne gandim la decalajele de dezvoltare fata de Occident, care sunt un dat istoric. Mai mult, am facut parte dintr-un val de largire a Uniunii Europene - format din 12 tari - 10+2 (Romania si Bulgaria, care au incheiat mai tarziu negocierile, iar intarzierile s-au produs mai ales in perioada guvernarii CDR, anii 2001-2004 marcand o veritabila cursa contra-cronometru pentru recuperarea intarzierilor). Dar, in ultima instanta, intre noi si Cehia sunt doar trei ani distanta in materie de aderare. In 1938, Cehoslovacia era a cincea putere industriala a lumii, iar Romania o tara eminamente agrara, care nici nu exista in acest clasament. Ne-am apropiat noi atat de mult de Cehia in ultimii 50 de ani? Sau de Polonia? Mai mult, toate tarile care nu au facut parte din nucleul initial al celor sase membri fondatori au avut dificultati la negocierea aderarii. Trebuiau sa faca fata unor conditii asupra carora nu au fost consultati si la structurarea carora nu au participat. Dar aderarea este doar inceputul unui proces de integrare, iar Uniunea Europeana este un proiect pe termen lung, nu unul care va expira peste cativa ani, sa conteze cand ai aderat. Din aceasta perspectiva, mai important este ce vom face de aici incolo. Capitol la care stam mult mai rau decat la capitolul negocieri de aderare. Sa nu cumva - ocupati sa cautam vinovati pentru trecut, pentru ca, in esenta, asta se face cu dosariada, demascarile, rafuielile de tot felul - sa ratam integrarea, adica sa ratam dezvoltarea si cresterea nivelului de trai.“

Cererea de aderare s-a depus in timpul mandatului meu
„Romania este in Uniunea Europeana, iar acest lucru s-a facut in timp ce eu eram presedinte, si in primul mandat, cand am semnat acordul de asociere la Uniunea Europeana si cand am depus cererea de aderare, si in cel de-al doilea, cand s-au incheiat negocierile. Cu sau fara mine, Romania ar fi trebuit sa indeplineasca aceleasi conditii. Iar dupa cum a guvernat CDR, slabe sperante sa o fi facut mai repede decat s-a facut sub guvernarea PSD. Reamintesc cate capitole de aderare a deschis Romania in anul 2000, dupa summitul de la Helsinki, si cate Polonia, Ungaria si chiar si Bulgaria? Polonia si Ungaria le-au deschis pe toate - 30, Bulgaria - 23, Romania doar 9“.

Tratatul cu URSS nu ne-a impiedicat sa aderam la NATO
„URSS s-a desfiintat in ianuarie 1992, ca o consecinta a incercarii de lovitura de stat din august 1991, dar mai ales ca urmare a proceselor de renastere nationala din Republicile componente ale Uniunii. La inceputul anilor '90, Romania a semnat multe tratate bilaterale, atat cu tari vecine, cat si cu alte tari europene. Prima a fost Franta. Esenta lor era reflectarea noilor realitati si principii ale relatiilor internationale ale Romaniei. Tratatul cu URSS urmarea acelasi lucru, sa puna legaturile dintre noi si URSS pe alte baze, dezideologizate, mai ales ca urma sa se desfiinteze Tratatul de la Varsovia. In plus, noi doream sa avem legaturi directe cu toate componentele Uniunii, mai ales cu Republica Moldova. Stiu ca o prevedere a fost interpretata post-factum, din motive electorale, ca un drept al URSS de a decide in privinta viitoarelor aliante ale Romaniei, ceea ce este inexact. Prevederea se aplica in egala masura si URSS. Iar acel proiect de Tratat nu ne-a impiedicat sa stabilim relatii si apoi sa aderam la NATO si la UE. Va reamintesc ca, in iunie 1991, am semnat la Praga desfiintarea Tratatului de la Varsovia. In acelasi an, Manfred Worner, secretar general al NATO, vizita Romania, iar in anul urmator inauguram impreuna CASA NATO la Bucuresti, iar eu efectuam prima vizita la sediul NATO de la Bruxelles. Mai mult, in perioada cea mai critica pentru toti, dezmembrarea URSS si razboiul din Iugoslavia, nici una dintre fostele membre ale Tratatului de la Varsovia nu facea parte dintr-un sistem de securitate colectiva. Abia in 1994 a aparut Parteneriatul pentru Pace, oferit de Statele Unite si de aliatii sai ca un mecanism de pregatire pentru aderare, pe care noi l-am semnat primii“.

Oligarhia securisto-comunista s-a opus integrarii in UE
Emil Constantinescu provine din mediul universitar, in 1990 fiind ales prorector al Universitatii Bucuresti. Dupa mineriada din 13-15 iunie 1990 participa la infiintarea Solidaritatii Universitare si apoi a Aliantei Civice. AC a intrat apoi in componenta Conventiei Democratice din Romania, infiintata la initiativa lui Corneliu Coposu, presedintele PNTCD in 1991. Devine candidatul unic al CDR in alegerile prezidentiale din 1992. A ajuns in al doilea tur de scrutin in confruntarea cu Ion Iliescu, care castiga alegerile. In 1992 devine presedintele CDR, care castiga in 1996 alegerile locale si parlamentare. Emil Constantinescu e ales presedintele Romaniei pentru perioada 1996-2000.
Forte externe se opuneau integrarii in NATO si UE

„Consiliul european de la Viena discuta in toamna lui 1998 sa se inceapa operatiunile de largire masiva a Uniunii Europene fara Romania. Insa Franta s-a opus largirii fara Romania si a cerut sa ni se mai dea un an de gratie. Din fericire, am reusit sa gestionam crizele extrem de grave ale anului 1999, care a inceput cu mineriade daca va amintiti si a continuat cu razboiul din Serbia. Erau forte care se opuneau aderarii Romaniei la NATO si la Uniunea Europeana cu violenta. Mineriadele din 1999 nu au avut loc datorita unor probleme sociale. Sentinta in Justitie concretizata in condamnari la inchisoare, nu numai a lui Miron Cozma, ci a intregii echipe, s-a facut pentru tentativa de lovitura de stat si pentru actiuni impotriva statului de drept. In cadrul procesului si a materialelor care sunt publice si au fost prezentate la proces, s-a aratat foarte clar implicarea si a unor forte externe, fie directe, fie indirecte, printre care miscarile Mao-iste din Franta care au participat in mod deschis si despre care se stie ca erau pregatite si subventionate de servicii secrete rusesti“.

FMI a propus ca Romania sa intre in incetare de plati
„Exponentii oligarhiei securiste-comuniste mai intai s-au impotrivit cu inversunare pe toate caile legale si ilegale, violente, oricaror transformari, dupa care le-au preluat si le-au folosit. Rezerva Bancii Nationale era, in 1996, de 6 de milioane de dolari.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.