Viata in spatele gratiilor, o lupta necontenita. In penitenciarele romanesti sunt circa 35.000 de detinuti. Prea putine se stiu despre viata din spatele gratiilor. Or fi acolo si nevinovati? Nu stim. Dar este sigur ca macar un nevinovat face pusc
Viata in spatele gratiilor, o lupta necontenita. In penitenciarele romanesti sunt circa 35.000 de detinuti. Prea putine se stiu despre viata din spatele gratiilor. Or fi acolo si nevinovati? Nu stim. Dar este sigur ca macar un nevinovat face puscarie pentru crima. Pentru dreptatea lui ne-am luptat cu sistemul judiciar romanesc. Si inca ne luptam. Premiera in jurnalistica romaneasca. Vreme de patru luni, din octombrie 2005 pana in ianuarie 2006, redactorii si fotoreporterii Jurnalului National au cutreierat penitenciarele romanesti. De acolo am elaborat un raport complet despre conditiile de viata din puscariile cu care Romania tocmai a intrat in Uniunea Europeana. Nu am urmarit nici scandalul, nici spectaculosul facil.
Ne-am propus doar sa relatam fapte de viata care definesc o lume inchisa intre ziduri, despre care se spun multe legende, insa e prea putin cunoscuta. Motivatie. De ce trebuie sa ne intereseze cum traiesc puscariasii? Pentru ca ei sunt in mare parte un produs al societatii. Si, in marea lor majoritate, o data ce-si ispasesc pedeapsa, ei se intorc in sanul societatii, al familiei. Relatarile reporterilor nostri si-au atins scopul: au declansat dezbateri publice pe tema masurilor de reeducare si reintegrare a detinutilor, au sensibilizat opinia publica si decidentii din administratie si politica. Campania noastra a deschis o fereastra prin care privitorii au perceput realitatea necosmetizata din spatele gratiilor. O realitate incomoda, suparatoare pentru unii, pe care insa trebuie sa ne-o asumam. Aceasta a fost si concluzia dezbaterii organizate de Jurnalul National impreuna cu Patriarhia Romana in luna iunie. Cei ce doresc sa descopere si mesajul artistic al demersului nostru gasesc in librarii albumul de fotografie ""Lumea interzisa"". Iar povestea integrala a calatoriei noastre prin puscariile patriei se gaseste in editia online a ziarului, www.jurnalul.ro. Cazul 1393. Jurnalul National a rejudecat procesul unei crime. Nimeni n-a mai facut in Romania pana acum asa ceva: sa identifici o posibila eroare judiciara, sa refaci ancheta, sa aduci probe noi, sa convoci o Curte cu Juri si sa desfiintezi toate sentintele date in acest caz cu verdictul ""nevinovat"" este o realizare cu care se poate mandri orice ziar mare din lume. Din pacate, traim in Romania. Aici, in Romania, adevarul, chiar si strigat in gura mare, chiar si dovedit fara cale de-ntoarcerea€¦ ramane vorba in vant. Nevinovat. Pacat, mare pacat. Si azi, un om sta in puscarie pentru o crima pe care n-a facut-o el. Noi am demonstrat ceea ce judecatorii n-au vrut sa vada: ca victima erorii judiciare nu a vazut niciodata victima ce i-a fost pusa in carca. Mai mult, nici n-a fost vreodata la locul faptei. Mai mult: adevaratul ucigas si-a recunoscut fapta si astazi este liber. Incredibil, nu-i asa? Noua dintre cei mai mari penalisti din Romania au acceptat provocarea, au studiat dosarul crimei si s-au condamnat impotenta, nepasarea si nestiinta de carte a procurorilor si judecatorilor care au trimis un nevinovat la puscarie pentru 18 ani. Confruntare. I-am pus fata in fata apoi pe membrii juriului nostru si pe reprezentantii inaltelor foruri judiciare: Parchetul Inaltei Curti, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Suprema. S-a intamplat in primavara, la casa Capsa. Concluzia: procesul crimei trebuie rejudecat fara intarziere. Nu s-a intamplat. Un nevinovat dovedit isi blesteama si azi zilele in puscarie. Intreaga poveste a ""Cazului 1393"", dovezile aduse de noi, declaratiile martorilor, analizele facute de reputatii juristi sunt disponibile in editia electronica, www.jurnalul.ro, la sectiunea ""Cazul 1393"". In 2006, am iesit in Targ!
In anul ce tocmai se incheie, Jurnalul National a iesit, mai mult, punctual si concret ca niciodata, in Targ! Si nu orice Targ, ci unul de referinta, un adevarat reper in agenda culturala anuala: Gaudeamus. Jurnalul National a prezentat o serie de produse proprii: carti, muzica si fotografie. Nu mai putin de 13 evenimente au avut loc la standul nostru in cele cinci zile de targ: lansari, concerte, sesiuni de autografe. Lansarea CD-ului ""Cantecele noastre, toate... 2"" a prilejuit intalniri cu George Nicolescu si Margareta Paslaru, dar au fost alaturi de noi si Dinu Olarasu, Mircea Vintila si Florin Chilian. Cititorii Jurnalului au avut ocazia sa-i cunoasca pe unii dintre editorialistii nostri, Ion Cristoiu, Gabriela Vranceanu Firea, Tudor Octavian, Dan C. Mihailescu si Lucian Mandruta, dar si pe Marius Tuca, cel care a prezentat trei produse editoriale ""de suflet"": suplimentul Ski Express, Colectia Editiilor de Colectie (volumul doi) si albumul Fotografie de Jurnal. Despre Jurnalul National la Gaudeamus, numai de bine si-un singur regret: de multe ori, standul nostru, desi generos ca suprafata, s-a dovedit neincapator. La anul vom amenaja unul mai mare! (Ruxandra Predescu) Dincolo de orice vama... Folk you! Aceste randuri n-ar fi existat cu siguranta, daca in vara care tocmai a trecut (dar si cu o vara in urma) nu s-ar fi desfasurat pe litoral, in cam toate statiunile, de la Vama Veche pana la Gura Portitei, un festival pe care putini ar fi pariat: FOLK YOU! Aproape o treime din spectatorii adunati pe plaja, in fata scenei mobile, a fost reprezentata de liceeni. Oare de ce? Oare cum? Era muzica unei generatii cu care adolescentii sunt in conflict: muzica parintilor si a profesorilor de azi, de pe vremea cand ei insisi erau adolescenti in conflict cu parintii si profesorii. Mesajul a ramas acelasi, doar ei s-au schimbat. Ei, bine, macar in timpul acelor concerte, orice conflict a fost abolit. Parintii s-au intors pentru cateva ore la frumusetea iresponsabila si rebela a tineretii, iar liceenii veniti din intamplare sau din curiozitate acolo descopereau cu uimire ""ce frumosi suntem/ la-nceput de drum"". A fost un festival al muzicii care face diferenta intre sex si dragoste, o muzica fara efecte sonore sau trucuri pirotehnice. Decorul a fost asigurat doar de plaja, mare si cer. In muzica folk nu se triseaza, ""te iubesc!"" inseamna chiar ""te iubesc!"". Iar FOLK YOU! inseamna... Ce inseamna de fapt? E o injuratura? Un salut? O parola? Nu stim, poate cate ceva din toate sau toate la un loc. Ar fi ""naspa"" sa spunem ca acest festival a fost ""cool"". Nu, n-a fost ""cool"", a fost minunat. A avut si un imn care probabil va ramane, compus de Dinu Olarasu: ""Dincolo de orice vama,/ Dincolo de DA sau NU,/ Dincolo de toata lumea,/ FOLK YOU!""... O muzica ciudat de simpla, care te ademeneste sa faci dragoste pe plaja, dar iti interzice sa lasi chistoace si sticle goale. Dupa fiecare concert FOLK YOU!, plaja a ramas curata. Protagonistii: Nicu Alifantis, Alexandru Andries, Mircea Vintila, Mircea Baniciu, Mircea Florian, Florin Sasarman, Ecou, Tatiana Stepa, Zoia Alecu, Magda Puscas, Maria Magdalena Danaila, Dinu Olarasu, Maria Gheorghiu, Emeric Imre, Mircea Bodolan, Ducu Bertzi, Vasile Seicaru, Victor Socaciu. (Dana Andronie)


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.