Aici sunt banii dumneavoastrA!

Astazi se implinesc 20 de ani de la intrarea oficiala a Romåniei in aventura financiara cunoscuta sub numele de Combinatul de Imbunatatire a Minereurilor Krivoi Rog - Ucraina. Investitia externa finantata de la bugetul de stat ne-a costat peste 1 miliard de dolari. Ne-am ales cu praful de pe toba

In urma semnarii Conventiei Bilaterale Romåno-Sovietice (ramasa in vigoare si astazi), statul romån intra cu o cota de 26% intr-un proiect megaloman al CAER. In mare, combinatul ridicat la Dolinska trebuia sa spele si sa sorteze muntii de steril acid rezultat din exploatarile miniere din cel mai lung oras din lume, Krivoi Rog.

Imperiul sovietic s-a destramat, iar lucrarile din combinat au fost stopate. Astazi, gigantul de otel sta sa se scufunde. Antreprenorii romåni ARCOM SA si UZINEXPORT SA au construit pe långa combinat un mic oras cu mii de apartamente si utilitati. Intreaga investitie este jefuita sistematic, sub ochii ingaduitori ai ucrainenilor

Romånia nu a primit nimic in schimbul banilor investiti. Mai mult, in fiecare an se aloca sute de mii de dolari pentru sacul fara fund de la Dolinska. Cel putin 80 de oameni din santier sunt platiti de la buget, desi nu se produce nimic. Pentru „paza“, obligatie care nu intra in sarcina partii romåne, spun specialistii

Desi presa a semnalat jaful din combinat, Ministerul de Finante, MAE si Ministerul Economiei si Comertului n-au vazut, n-au auzit. DNA are ochii legati. Vilele si apartamentele de lux ale responsabililor pentru devalizarea patrimoniului din Dolinska s-au ridicat la Snagov si in Calea Plevnei ca un raspuns la intrebarea: Unde sunt banii pe CIM Krivoi Rog?

Se implinesc astazi 20 de ani de la demararea uneia dintre cele mai mari investitii externe romanesti. Combinatul de Imbunatatire a Minereurilor Krivoi Rog, KGOKOR, cum ii spun ucrainenii, se afla la circa 80 de km de cel mai lung oras din lume, in localitatea Dolinska. Oficial, Romania a investit in acest „Turn Babel“ sovietic circa 1 miliard de dolari, participand la Fabrica de Peletizare. S-au ridicat in zona doua orase de mici dimensiuni. Pe langa combinat, romanii au construit pentru ucraineni blocuri, spital, preventoriu, posta, scoala, liceu si vile pentru potentatii locali. CIM Krivoi Rog, gigantul de metal, sta sa se scufunde. Patrimoniul Fabricii de Peletizare a fost lasat pe maini bune. Antreprenorii ARCOM SA si UZINEXPORT SA au fost desemnati de guvern sa-l „pazeasca“. In zadar presa romana si cea ucraineana au semnalat furturile masive din combinat. Nu exista o evidenta exacta pentru ce s-a taiat si s-a dat la fier vechi. Statul roman nu a facut nici un control serios in santier. Nu e tras nimeni la raspundere pentru banii pierduti. Dolinska a devenit fieful micilor mafioti romani si ucraineni. Raiul delegatiilor pe bani frumosi de la buget. Ministerul Economiei si Comertului deconteaza totul cu ochii larg inchisi. De la buget, ca doar nu dau din buzunar. Cui ii trebuie niste bani de sarbatori face o delegatie la Dolinska.

Eduard Ovidiu Ohanesian O investite sortita esecului din start
„La-nceput a fost CAER-ul. La una din sedintele prezidate de URSS mi se sfatuira grangurii kaghebisti cum sa faca din muntii de steril de la Krivoi Rog bici sa pocneasca. Sovieticii, cehoslovacii, bulgarii, nemtii si romanii se hotarara sa ridice acolo, la Dolinska, la vreo 80 km de Krivoi Rog in „Margine de Imparatie“, mandru combinat de 3 miliarde de dolari. Romanii mi se-nfipsera tare cu o cota de aproape 30% si pe treaba se pusera. De atunci multa vreme trecu. Combinatul se prefacu intr-o fiara ruginita numai buna de pradat“. Ucrainenii au furat ce li s-a dat voie. Romanii, hop si ei! Oamenii spun ca s-a furat cu camioanele zi si noapte. Povestea investitiei romanesti de la Dolinska - Ucraina (in traducere - Margine de Imparatie) este lunga. Adevarul care ne zbarleste parul nu s-a spus niciodata. Investitia a fost sortita pieirii inca de la bun inceput. Functionarea in conditii de eficienta (nu constructia) a combinatului nu era posibila decat pe vremea imperiului sovietic. Tona de pelete produsa la CIM Krivoi Rog trebuia sa coste pe vremea URSS cam 30 de ruble transferabile (Rbl. Tr.- moneda de cont) in conditiile in care materia prima reprezenta zero la costuri, apartinand statului, iar gazul si energia electrica veneau de la sovietici pe mai nimic. Astazi, totul costa. Muntii de steril au in momentul de fata alt proprietar si au valoare. Tona de pelete ar fi prea scumpa pentru a mai fi eficienta constructia combinatului. Mai grav, specialistii spun ca nu se stia nici macar cum va arata rezultatul final al Fabricii de Pelete, cel mai important „obiect“ din santier care era in responsabilitatea romanilor. Galusca metalica scuipata de monstrul de otel ucrainean, numita „pelete“, trebuia sa fie o premiera.

Presa a semnalat jaful din combinat
Pentru noi si bugetul nostru de austeritate, totul a inceput odata cu semnarea Conventiei Bilaterale Romania -URSS, in data de 28.12.1986. La incheierea lucrarilor din combinat, Romania trebuia sa primeasca 30 de milioane de tone pelete intr-o perioada de zece ani. Investitia s-a transformat intr-o masina de tocat milioane de dolari anual de la buget, un adevarat Cernobal pentru contribuabilul roman. Presa a scris verzi si uscate in ultimii ani. Despre furturi cu camioanele direct din santier pe sub ochii pazei, despre taierea utilajelor si vinderea lor la fier vechi, despre reexporturile masive catre Maloiaroslavet, Astrahan si Kazahstan. Ziarele locale ucrainene au semnalat comertul infloritor cu metal si materiale din santier, aparitia mafiotilor locali si prezenta materialelor furate din santier in bazarul mare din Dolinska. Au aparut ca si ciupercile tot felul de firme ce valorificau metalul furat. Au venit la furat noaptea cu buldozerele si camioanele tocmai de la Krivoi Rog. Pe plan local nu s-a intamplat nimic. S-a facut o lista in bataie de joc cu furturi mici fara autor. Militia este mana in mana cu hotii si cu paza. Fosti ofiteri ucraineni au ajuns oameni de afaceri peste noapte. Ministerul Economiei si Comertului de la Bucuresti, Ministerul de Exerne si SIE dau din umeri. Cei mai fericiti sunt antreprenorii. Jaful merge ca pe roate nestingherit. Cu toate ca nu se produce nimic, iar lucrarile sunt blocate din'98, avem cateva zeci de oameni in santier pentru paza. Mereu aceiasi, unii dintre ei au familii si copii in Dolinska. Au creat retele de furt si trafic. Toata lumea tace cand vine vorba de CIM Krivoi Rog. Vizita presedintelui Traian Basescu in Ucraina nu a rezolvat nimic. S-au discutat multe probleme: canalul Bastroe, Insula Serpilor. Nimic despre combinat. Nu trebuia deranjata mafia romaneasca si ucraineana de la furat. Prea multi dintre fostii si actualii politicieni romani au primit apartamente pe Calea Plevnei intr-un cvartal de lux ridicat de ARCOM - cei care nu si-au ridicat vile de pe urma spagilor de la CIM Krivoi Rog.

Investitia poate fi scufundata in orice clipa
Principalii antreprenori romani de la CIM Krivoi Rog sunt firmele ARCOM SA, UZINEXPORT SA (fosta UZINEXPORTIMPORT) si ARCIF, iar ca furnizori au participat numai pe parte de utilaje si echipamente peste 149 de firme. In santier au mancat o paine mii de romani, in majoritate constructori detasati din toate colturile tarii. Pe spinarea lor s-a imbogatit o gloata de functionarasi si politicieni. Delegatiile in locul unde nu se face nimic se tineau lant. In presa au fost semnalate tepe de la cantina si la salariile oamenilor. Ceea ce trebuia sa fie diurna in dolari s-a transformat intr-un fel de indemnizatie de supravietuire dijmuita si data de cele mai multe ori o data la trei luni. Banii ajungeau in combinat la oameni exclusiv prin intermediul soferilor care treceau sume importante ilegal peste frontiera. Oficial, valoarea totala a cotei de participare a Romaniei la CIM Krivoi Rog este de 782,2 milioane ruble transferabile /1984. Neoficial nu se stie. Rubla transferabila era o moneda de cont. In realitate, decontarile se faceau in ruble sovietice, la un curs de 0,65 ruble/dolar. Desi lucrarile sunt oprite din anul 1998, Romania mai are cel putin 80 de oameni in combinat, cheltuindu-se de la bugetul de stat in jur de 1 milion de dolari pe an. „Sunt acolo pentru paza si gestionarea patrimoniului“, ne-a spus fostul director general ARCOM SA, Nicolae Gabreanu, omul care a fost de fata cand s-a batut primul pilon in combinat la 6 decembrie 1988. Pe atunci „un ingineras oarecare“, Gabreanu a fost trimis in Ucraina de Ion Dinca zis „Te leaga“. A condus ARCOM SA pana de curand. Din aceasta afacere, Romania nu s-a ales decat cu 2-3 vagoane de pelete. Prin conventia bilaterala guvernamentala de la 5 mai 1994, Ucraina se angaja sa ne livreze 7 milioane de tone de pelete. Au dat doar 180.000 de tone. Problema este ca aceasta ultima conventie nu este valabila deoarece vechea conventie bilaterala cu URSS nu a fost anulata. Pana una-alta investitia sta sa se scufunde. Sub greutatea monstrului de metal, terenul cedeaza si se ridica apele freatice. Pompele intretinute de romani functioneaza de zece ani continuu. „Nu s-a schimbat nimic in ceea ce priveste investitia de la Dolinska“, ne-a declarat telefonic Nicolae Gabreanu, specialist in CIM Krivoi Rog. Toader Antohi, noul director general ARCOM SA, e greu de gasit in apropierea sarbatorilor, iar Ministerul Afacerilor Externe nu ne-a raspuns pana la inchiderea editiei. Scufundarea investitiei de la Krivoi Rog ar fi convenabila pentru toata lumea. S-ar sterge astfel orice urma a jafului din bugetul Romaniei.

Cota de participare a Romaniei este de 782,2 mil. ruble transferabile (1984), din care:
lucrari constructii montaj - 447 mil. ruble transf.
utilaj tehnologic - 299,4 mil. ruble transf.
alte cheltuieli - 35,8 mil. ruble transf.
Volume de lucrari mai importante:
beton armat - 1,02 mil. tone (echiv.)
beton armat monolit - 440.000 mc.
constructii metalice - 72.000 tone
conducte - 21.000 tone
utilaj tehnologic - 59.000 tone
terasamente - 72.000.000 mc.

piloni batuti (8-15m lungime) - 48.000 buc.

cable si conductori - 3.700 km
Suprafete construite si capacitate: gospodaria de slam - 1.300 ha fabrica de pelete + preuzinal - 120 ha locuinte si cladiri social culturale (1.960 apartamente, spital cu 250 paturi, scoala cu 1.

---

Despre autor: