DIICOT PENAL!

Procurorul Codrut Olaru (foto), propus de ministrul justitiei, Monica Macovei, la sefia celei mai importante structuri de ancheta din Romånia, a fost cercetat, in 2001, in-tr-un dosar penal, de superiorii sai ierarhici, de la Parchetul Curtii de Apel Bacau. Dosarul, finalizat cu “neinceperea urmaririi penale”, a avut la baza o plångere penala formulata de colegii lui Codrut Olaru pentru abuz in serviciu. Pe acea vreme prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Bacau, Olaru a fost acuzat chiar de adjunctul sau de atunci ca ii impune anumite decizii intr-un dosar in care erau trimisi in judecata doi bucuresteni pentru falsificare de moneda. Adjunctul sustinea in plångere ca ”procurorul Olaru i-a interzis sa mai semneze declaratiile de apel si de recurs, dupa ce, anterior, acesta i-a reprosat ca a facut recurs” in cazul mandatelor de arestare ale falsificatorilor

Impotriva lui Codrut Olaru exista marturii potrivit carora acesta i-a cerut procurorului de sedinta, de la acea vreme, sa nu formuleze recurs in dosarul privindu-i pe falsificatorii de moneda. In timpul cercetarilor, Codrut Olaru a declarat ca nu a avut nici o discutie pe aceasta tema cu cele doua subalterne ale sale si ca nu le-ar fi impus sa nu utilizeze caile de atac. In ziua in care pleca din Bacau spre Bucuresti, pentru a primi avizul CSM, procurorul Codrut Olaru i-a spus reporterului nostru ca “nu sunt aici (in Bacau - n.r.), ci la Bucuresti” si ca “ar trebui sa-mi urati 'bafta>>, macar de ochii lumii”. Deja despre Codrut Olaru se stie ca este un procuror cu o activitate controversata, iar ziarul nostru a prezentat, miercuri, cåteva dosare “cu cåntec” instrumentate de acesta. Am incercat sa-i luam, totusi, un punct de vedere pentru problemele sale din 2001, dar telefonul mobil al lui Codrut Olar era, ieri, inchis

Procurorul Codrut Olaru, pretendent la sefia celui mai important serviciu de ancheta din Romania, a fost el insusi, la randul sau, subiectul unui dosar penal, in anul 2001. Procurorii care l-au cercetat, colegii sai de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, au dat solutia de 'neinceperea urmaririi penale>>, celebrul NUP. Pe acea vreme, Codrut Olaru era prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Dosarul, cu numarul 123/P/2001, se gaseste in arhiva Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, institutia care a instrumentat cazul la vremea respectiva. Traian Basescu trebuie sa emita un decret pentru a-l numi pe Codrut Olaru in functia de sef al DIICOT.

Plangerea impotriva procurorului Codrut Olaru vizeaza o infractiune de abuz in serviciu si, in dosarul al carui subiect este, au dat declaratii de martor inclusiv colegii sai. Mai mult decat atat, reclamatia penala din dosar este facuta nu de vreun cetatean obisnuit, ci chiar de catre adjuncta sa de atunci. Aceasta sesiza penal nici mai mult, nici mai putin decat faptul ca seful ei ii impune sa ia anumite decizii intr-un dosar in care erau trimisi in judecata doi bucuresteni pentru falsificare de moneda. Adica exact una dintre infractiunile care constituie actualul obiect de activitate al sefului DIICOT, intrucat falsificarea de moneda se incadreaza la criminalitatea organizata. In plangerea penala pe care procurorul Burca a facut-o isi reclama seful ca „i-a interzis sa mai semneze declaratiile de apel si de recurs, dupa ce, anterior, acesta i-a reprosat ca a facut recurs in dosarul nr. 1412/2001“. In acest dosar erau judecati cei doi bucuresteni pentru falsificare de moneda. Procurorul Burca sustine in reclamatie ca seful ei i-a cerut sa nu faca recurs la decizia judecatorilor de a-i elibera din arest, in conditiile in care se impunea acest lucru dat fiind gravitatea faptei de care erau acuzati cei doi bucuresteni, Antonio Mitoiu si Adrian Stefan.

Sustinere din partea unei alte colege
Sedinta de judecata de la care a pornit reclamatia a avut loc pe 20 februarie 2001. Atunci judecatorii au hotarat ca ii pot judeca in libertate pe cei doi falsificatori de moneda si le-au interzis acestora sa paraseasca localitatea. Procurorul de sedinta de la acea vreme sustine, conform datelor din dosar, ca a informat-o pe sefa ei despre decizia judecatorilor, dar ca aceasta nu s-ar fi pronuntat in nici un fel cu privire la solutia pe care o vor adopta fata de hotararea judecatorilor. In schimb, procurorul de sedinta a fost abordat de prim-procurorul Codrut Olaru, care i-a cerut intr-o discutie privata, care a avut loc in biroul acestuia, sa nu faca recurs la decizia judecatorilor de a-i elibera pe cei doi din arestul preventiv. Discutia ar fi avut loc pe 21 februarie, iar a doua zi, a fost depusa la dosar declaratia de recurs. Din actele de la dosar, la care ni s-a permis accesul, rezulta ca intre procurorul Codrut Olaru si adjuncta sa ar fi avut loc o cearta a doua zi, pe 23, in timpul sedintei de analiza a solutiilor pronuntate in instantele de judecata. Atunci, prim-procururorul Olaru i-ar fi reprosat adjunctei sale faptul ca a facut recurs, desi el ii ceruse sa nu faca acest demers. Trebuie sa mentionam ca in conditiile in care un inculpat este arestat preventiv intr-un dosar, iar judecatorii, ca in cazul de fata, decid sa-i judece in stare de libertate, daca procurorii fac recurs, inculpatul ramane in arest pana cand se da o hotarare definitiva de un alt complet de judecata, superior in grad celui care s-a pronuntat pentru eliberare. In cazul in care procurorul Burca n-ar fi facut recurs, cei doi bucuresteni ar fi fost eliberati imediat din arestul preventiv. De asemenea, mai este de mentionat, ca, din actele pe care le-am putut studia, rezulta ca nici una dintre cele doua anchetatoare nu au facut cunoscut in sedinta de pe 23 februarie 2001 ca Olaru le-ar fi cerut sa nu faca recurs, si ca nici nu au reclamat sefilor lor ierarhici aceasta situatie.

Olaru se disculpa
In acelasi dosar, din declaratiile procurorului Codrut Olaru, se desprinde ideea ca ca el nu a avut nici pe departe vreo apropiere fata de dosarul celor doi falsificatori de bancnote. Potrivit rezolutiei prin care s-a dat solutia de neincepere a urmaririi penale (NUP), Olaru a declarat la vremea respectiva ca el nu a avut nici o discutie pe aceasta tema cu cele doua subalterne ale sale si ca nu le-ar fi impus sa nu utilizeze caile de atac prevazute de lege. Singurul lucru pe care acesta l-ar fi reprosat, ar fi fost acela ca declaratia de recurs a fost introdusa in pripa, fara sa se discute solutia judecatorilor si le-a cerut ca pe viitor sa respecte un ordin al procurorului general prin care toate actele emanate dintr-un parchet sa poarte semnatura sefului institutiei, sau in cazul in care el lipseste, pe cea a adjunctului.

---

Despre autor: