Schimbare - Craciun in vremuri tihnite

Secolul al XIX-lea aduce modificari si in ""protocolul"" Craciunului. Timp de aproape un mileniu, pentru crestinii din Europa sarbatoarea Craciunului a coincis cu cea a Anului Nou. Solstitiul de iarna - ingustarea noptii si marirea zilei, lupta continua cu intunericul si vremelnica victorie a luminii - transgresase, fast, catre marea victorie a luminii vesnice, prin Nasterea Pruncului Sfant.
Delimitarea intre sarbatoarea religioasa si cea strict calendaristica - Anul Nou pe 1 ianuarie - avea sa se faca treptat: la Roma in secolul al XIII-lea, in Franta la anul 1564, in Rusia in timpul tarului Petru cel Mare, iar in Tarile Romane catre sfarsitul veacului al XIX-lea. Intamplator sau nu, acest veac al XIX-lea este unul bogat in prefaceri, in plan politic si social, in zona mentalitatilor, ca si a vietii cotidiene a oamenilor din diferite paturi sociale. Ai zice ca, in mai putin de 100 de ani, romanii s-au grabit sa anuleze o serie de ""ramaneri in urma"" fata de occidentul Europei.
PREFACERI. Masa de Craciun, cu toate ale ei, ramane la fel de fastuoasa ca odinioara, in casa omului de rand, insa obiceiurile incep sa se schimbe la Curtea Domneasca. Ospatul pe care il da Voda, in ziua de Nasterii Domnului - asa cum ni-l descrie Paul de Alep, la curtea lui Matei Basarab, ori cum ni-l semnaleaza in secolul al XVIII-lea ""Condica lui Gheorgachi"" (1762) - il regasim, mai modest, la Alexandru Ioan Cuza. In timpul domniei lui Carol I, maresalul Curtii, generalul Theodor Vacarescu, alcatuieste ""Ceremonialul scris al Curtii Domnesti la 1876"", din care reiese ca in cele trei zile de Craciun la Palat nu se dadeau receptii. Insa curand avea sa se instituie festivitatea Balului de Anul Nou, sub auspiciile Casei Regale, la care erau uneori invitate si 2.500 de persoane.
BUCATE. Ce punea, insa, romanul obisnuit pe masa din ziua Nasterii Domnului? In veacul al XIX-lea - ca si de demult, ca si acum - la loc de cinste se aflau ""porcariile"", adica bucatele pregatite din carne de porc. De la Ignat pana de Ajun, gospodinele nu mai pridideau cu umplutul caltabosilor, fiertul si afumatul suncilor, aromatul carnatilor si, mai apoi, infasuratul sarmalelor. Asudau framantand cozonacii, dar gateau cu acelasi elan placintele, sarailii si baclavale. Tot la vremea asta, incep a se vinde si prin Bucuresti ""vinul de Champagne"" si ""socolata"", branzeturile frantuzesti de lux, iar prin cuhnii se pregatesc mancaruri rafinate - frantuzesti, nemtesti, italienesti - dupa retete culese de prin cartile de bucate, care se tipareau si se cumparau cu un tot mai mare interes. Din cateva dintre aceste carti ale veacului al XIX-lea am facut si noi, pentru dumneavoastra, un florilegiu de retete, spre a aduce in timpul prezentat aroma de neconfundat a vremurilor tihnite de-atunci.

Carte de bucate a Mariei Maurer

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe