Proiectul Eden. In urmatorii 20 de ani, aproape un sfert din plantele Pamantului ar putea disparea definitiv. Semnele sunt tot mai negative, in contextul in care putini constientizeaza acest pericol. Pentru a aminti de frumusetea naturii, britanicii

Proiectul Eden. In urmatorii 20 de ani, aproape un sfert din plantele Pamantului ar putea disparea definitiv. Semnele sunt tot mai negative, in contextul in care putini constientizeaza acest pericol. Pentru a aminti de frumusetea naturii, britanicii au reinventat Paradisul.
Englezii au fost printre primii care au inteles cu adevarat sensul mediului inconjurator, al factorilor de poluare si al masurilor care ar trebui adoptate pentru protectia si prelungirea vietii pe Pamant. De la inventarea locomotivei cu aburi, societatea s-a schimbat. S-a dezvoltat si, in timp, a cautat sa afle modalitati ieftine de obtinere a energiei din combustibili fosili. Mai tarziu a observat ca mai ieftin nu inseamna neaparat mai bun. Oamenii au descoperit gazele de sera. Au vazut ca fumul produs prin arderea combustibililor, prin dezvoltarea industriala, prin despaduriri si agricultura, dauneaza naturii. Asa si-au dat seama ca Pamantul s-a ales cu un climat in schimbare continua, ireversibila chiar.
PROIECTUL. Constienti ca natura ar trebui conservata, mai ales ca omul va trai intotdeauna in dependenta fata de ea, englezii au reconstruit Paradisul. Au adunat din toate colturile lumii peste 10.000 de specii de plante si le-au grupat in doua categorii - tropicale si mediteraneene. Proiectul Eden a luat nastere intr-unul dintre cele mai naturale locuri din Marea Britanie - St. Austell, in regiunea Cornwall din sud-vestul tarii. Zona este mirifica. Acolo, natura virgina se afla la ea acasa. La St. Austell, un mic catun ridicat cu truda in jurul unei bisericute, inginerul chimist William Cookworthy a descoperit, la mijlocul secolului al XVI-lea, rezerve uriase dintr-un soi de roca rar intalnita. Treptat, catunul s-a transformat intr-un oras prosper. Dupa construirea la inceputul mileniului a Edenului, englezii, negustori perfecti, au inceput sa le ofere calatorilor curiosi sa descopere serele gigantice locuri de cazare si in jurul orasului St. Austell. Aici au fost ridicate cele mai inalte structuri din lume, sub forma de colivii uriase. Se numesc biomuri, adica complexuri ecologice formate in raport cu un anumit mediu ambiant.
MIEZUL. Creatorii Edenului au sadit aici tot felul de copaci - de la arborii de cacao, de guma si de cauciuc pana la pomii de mango, maslini, portocali, lamai... Pe ici, pe colo stau inscriptionate niste notite prin care vizitatorului i se aduc la cunostinta informatii legate de plantele pe cale de disparitie. Sau mici povestiri despre dezechilibrul cauzat de exploatarea excesiva a plantelor in diverse scopuri. Cei mari sunt sfatuiti sa le ofere celor mici numai alimente sanatoase - legume, fructe, hrana organica, gustoasa. Sa uite de burgeri, de chipsuri si de fish-fingers, de mancarea de la fast-food si de cea la punga cu multi conservanti. Restaurantele din Eden au cele mai diverse meniuri - nici unul insa nu ofera hrana cu ingrediente obtinute prin modificari genetice. La patru ani de la darea in functiune a ineditului proiect, la Eden a fost inaugurat, in septembrie 2005, un adevarat monument educational, numit ""The Core"" (Miezul). A costat o avere - 15 milioane de lire sterline. Bani meritati insa, pentru ca Miezul este un laborator perfect, unde stiinta, arta si tehnologia formeaza un singur tot, care se regaseste intr-o serie de experimente stimulent pentru imaginatie si cunoastere. In Miezul construit sub forma de arbore cu trunchi si acoperis bolta, profesorii, ghizii si povestitorii isi primesc vizitatorii cu sufletul si inima deschise, incercand sa faca din calatoria in Eden o experienta de neuitat.
VIZIONARUL. Proiectul Eden, in viziunea lui Tim Smit, este, in fapt, un minioras in care au fost reproduse toate zonele climaterice de pe Pamant. Pe o suprafata de 16.000 de metri patrati a fost creat Biomul Tropicelor Umede, unde se regasesc conditiile de mediu ale unei paduri tropicale, iar pe o arie de 6.500 de metri patrati creatorul proiectului a redat conditiile mediteraneene in Biomul Temperat Cald. In fascinanta gradina a Edenului, unde omul este provocat sa relationeze cu viata verde din serele futuriste, traiesc astazi specii de plante din Amazon, Africa, Malaiezia si zona mediteraneana. Dincolo de casutele solare, pe terasele care le strajuiesc au fost plantate spice de grau si floarea-soarelui. Pe alocuri, muzica specifica diferitelor zone rasuna in surdina. Atmosfera este redata intocmai populatiilor amazoniene, africane, asiatice sau europene. La Eden, prin intermediul fundatiei care sustine acest proiect, se desfasoara o serie de programe educationale. Intre acestea merita amintit proiectul ""Deseuri neutre"", prin care se incearca constientizarea publicului ca este necesara reinvestirea in materiale reciclabile. Specialistii dezvolta totodata programul ""Biodiversitatea"", prin care ajuta la conservarea horticulturii si a vietii salbatice, la revigorarea padurilor din America Latina si la regenerarea zonelor miniere din lumea-ntreaga cu scopul de a aduce comunitatilor locale si mediului inconjurator beneficii durabile. Un alt proiect la fel de important este si ""Stiinta si arta"", in cadrul caruia a fost creat Flybot-ul - o nava spatiala cu heliu, ghidata prin telecomanda. Flybot-ul are rolul de a supraveghea si filma de la inaltime evolutia arborilor plantati in Biomul Tropicelor Umede.
IMPRESIONANT. Doua companii de constructii au lucrat 18 luni fara intrerupere pentru a pune pe picioare oraselul fantastic din St. Austell. Au fost folosite 284 de tone de armare si 2.460 de metri cubi de beton. Pentru a permite luminii sa intre nestingherita prin geamurile serelor sferice, constructorii au folosit o folie speciala numita ETFE, imprimata pe alocuri pentru a proteja plantele de razele directe ale Soarelui. Primul vizitator a calcat pragul Edenului in luna mai 2000, desi inaugurarea oficiala avea sa fie in martie 2001. De atunci, aproximativ sapte milioane de oameni au vizitat oraselul vegetal de langa St Austell.

Ideal

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.