Kremlinul a fortat prin ""metode specifice"" compania Shell sa cedeze majoritatea actiunilor la proiectul Sahalin 2, chiar in zilele in care Gazpromul isi celebra un an de la inchiderea robinetului de gaz pentru Ucraina si Moldova. Royal Dutch Shell a acceptat sa vanda 30% din cel mai mare proiect de productie de gaze lichefiate din lume, Sahalin 2, in schimbul a peste 2,4 miliarde de dolari. Asta, desi intregul proiect este estimat la peste 22 de miliarde de dolari. ""Tranzactia"" survine unei perioade de peste doua luni, marcata de presiuni din partea oficialilor rusi. Gigantul britanico-olandez controla 55% din campurile bogate in zacaminte petroliere si de gaz de pe coasta de est a Rusiei. Gazpromul a pus insa ochii pe aceasta afacere si, cum prevederile contractului dintre statul rus si Shell nu puteau fi atacate in nici o curte de justitie din lume, Kremlinul a revocat pur si simplu un act legislativ din 2003, prin care era permisa derularea proiectului Sahalin 2. Mai mult, urmasii lui Stalin de la Kremlin au infiintat la inceputul anului o agentie de mediu care se ocupa cu acordarea ""permiselor de mediu"" pentru companiile straine din Rusia. Moscova a transmis companiei occidentale ca nu va primi ""avizul de mediu"" fara de care Shell nu putea continua derularea proiectului. Santajul Kremlinului a avut efectul scontat: Shell a vandut actiunile. ARMA POLITICA. Gazpromul este folosit de oficialii rusi drept cea mai de temut arma politica, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Pe plan intern, compania de stat a creat un imperiu media aflat in serviciile Moscovei. Cand vine vorba despre interesele Gazpromului, Kremlinul actioneaza de cele mai multe ori la limita legii, asa cum este cazul Shell. Mai mult, isi foloseste influenta politica pe plan extern, pentru a sustine interesele Gazpromului. Vladimir Putin a cerut in ultima vreme, in mod obsesiv, deschiderea pietelor energetice occidentale pentru consortiul rus. Daca europenii ar cadea in aceasta capcana, ar rezulta o dependenta energetica totala a statelor occidentale fata de Moscova. SCHMIDT-SCHRÃDER. Cancelarul social-democrat din perioada 1974-1982, Helmut Schmidt, a semnat cu Rusia un acord pentru crearea unei conducte de gaz care urma sa alimenteze Germania si alte state europene. Decizia lui Schmidt a iritat SUA, care incercau sa evite crearea unei dependente energetice fata de Rusia a aliatilor sai europeni. 20 de ani mai tarziu, cancelarul Gerhard Schröder a semnat acordul de constructie a gazoductului prin Marea Baltica, fapt ce a adancit si mai tare dependenta energetica a Europei fata de Rusia. In prezent, ca o coincidenta, sau mai degraba nu, Gerhard Schröder este bine mersi pe statele de plata ale Gazpromului, ca expert al asigurarii pentru Europa a statutului ""privilegiat"" de dependent de gazele rusesti. ROMANIA IA MASURI
Despre autor:
Sursa: Jurnalul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Un brand britanic de fish and chips intră pe piața din România. Cine este...
Sursa: retail.ro
-
titlu-test-ovidiu mihaila
Sursa: start-up.ro
-
Luna Nouă în Capricorn (18 ianuarie) deschide portalul abundenței. Tot ce...
Sursa: garbo.ro
-
10 citate din Femei care aleargă cu lupii: adu-ți aminte care este valoarea...
Sursa: kudika.ro