Eroii romani cazuti pe Frontul de Est nu mai au morminte

Romania a pierdut iin sangeroasa campanie din Crimeea iin al Doilea Razboi Mondial peste 20.000 de suflete. Mai norocos, armurierul Pigui s-a iintors acasa cu nicovala iin spinare. Mormintele romanilor de pe Frontul de Est au fost distruse de autoritatile sovietice.
Istoria zbuciumata a celui mai important port ucrainean la Marea Neagra, Sevastopol, si-a lasat amprenta asupra orasului. Diorama, unul dintre zecile de muzee militare din zona, prezinta confruntarile dintre trupele sovietice si cele germano-romåne din a doua conflagratie mondiala. Romånii au pierdut in sångeroasa campanie din Crimeea peste 20.000 de militari. Sergentul armurier Idochin Pigui a fost unul dintre cei norocosi. S-a intors acasa pe Ulita Vacii, in comuna Pestisani, cu grenadele dupa el si cu nicovala in spinare. Raportul de front din mai 1943 catre Batalionul 9 Vånatori de Munte descrie amanuntit vitejia si priceperea soldatului romån. In prezent, mormintele eroilor romåni cazuti in luptele din Crimeea nu mai au cruci. Au fost distruse deliberat de autoritatile s ovietice. Osemintele militarilor ies la iveala cu totul intåmplator.

Orasul erou Sevastopol este un muzeu in aer liber. Monumente, obeliscuri, ruinele cetatilor antice, biserici, fortarete medievale ii dau un aer aparte, militaros. Intrarea in oras este strajuita de un arc de beton urias cu chipul marelui Lenin asezat la loc de cinste. Desi Crimeea este republica autonoma in cadrul Ucrainei, Sevastopolul, are un statut special. Gazduieste flota tarului Putin stationata in Marea Neagra. Militarii rusi si-au arborat steagurile pe navele de razboi postate in danele portului concesionat pentru 20 de ani Rusiei si pe cladirea comandamentului. La o aruncatura de bat de Sevastopol se afla un fel de satelit al orasului. Cea mai mare baza subterana cunoscuta din razboiul rece GT 825 este situata la circa 15 km sud-est, in Balaklava, un golf intortocheat sapat in munte de-a lungul mileniilor. Sub stanca groasa de 56 de metri, doua porti strajuiesc intrarea in complexul subteran (circa 300.000 de metri patrati) care proteja submarinele nucleare sovietice in timpul razboiului rece. Baza secreta dezafectata poate fi vizitata din orasul interzis. Au ramas cativa marinari si uriasele docuri plutitoare folosite pentru reparatii curente in port la Sevastopol.

Muzeul Dioramei de pe dealul Sapun - asaltul final asupra trupelor Axei
De-a lungul istoriei, marile puteri au acreditat ideea ca cine stapaneste peninsula Crimeea stapaneste Marea Neagra. Ecaterina cea Mare a Rusiei anexeaza in 1783 Crimeea, „perla cea mai de seama a coroanei imperiale ruse“ stabilind o baza navala la Sevastopol. In anul 1853 are loc unul dintre cele mai sangeroase conflicte ale secolului al 19-lea: Razboiul Crimeei. Al Doilea Razboi Mondial a adus alte confruntari militare la care participa si armata romana alaturi de Germania nazista. Bastionul de aparare sovietic de la Sevastopol a fost supus de catre trupele romano-germane la trei asedii, timp de 250 de zile. A cedat la 4 iulie 1942. Poate cea mai elocventa marturie a luptelor crancene duse de armata romana pe frontul de est in cel de-al Doilea Razboi Mondial se gaseste pe inaltimile Sapun, intr-un muzeu militar sovietic, la marginea orasului. Diorama este o pictura in relief completata cu elemente de butaforie si armament real, de 25,5 m lungime pe 5 m inaltime aflata la primul etaj al muzeului de la Sapun. Realizata de pictorul Maltseev la Moscova si inaugurata pe 4 noiembrie 1959 la Sevastopol, Diorama prezinta asaltul Diviziei 11 si a Corpului 63 puscasi sovietice asupra pozitiilor Axei din dupa-amiaza zilei de 7 mai 1944. Personajele surprinse in actiune, unele in marime naturala, ilustreaza cu un realism iesit din comun iadul si grozavia razboiului. De jur-imprejurul cladirii in care este prezentata pictura este expus echipament militar folosit de armata sovietica: de la faimosul tanc sovietic T-34, Katiuse in toate versiunile, la cazematele mobile de otel si tunuri grele purtate pe calea ferata pe care sta scris inca „Moarte Fascismului“. In apropierea muzeului, in panta sunt amenajate locasurile originale de tragere si echipamente militare care mai de care mai ciudate. Privindu-le ne putem face o idee asupra ceea ce au avut de infruntat militarii romani care au luptat in Crimeea. Asaltul de la Sapun a marcat inceputul sfarsitului pentru trupele Axei si pentru soldatii romani de pe frontul din Crimeea. La data de 3 mai 1944, numarul trupelor germane si romane prezente in peninsula se ridica la 64.700. Dupa pierderea inaltimilor Sapun, din noaptea de 7 spre 8 mai 1944, trupele Axei au inceput retragerea catre pozitiile de la Kherson, de unde urmau sa fie evacuate pe mare. In total 92 ofiteri, 103 subofiteri si 2.561 soldati din Diviziile 1 si 2 Vanatori de Munte au ramas sa lupte mai departe. Rezistenta a incetat pe 12 mai la ora 8:00. Au fost evacuati 15.078 romani, 28.992 germani, 346 voluntari rusi, 52 prizonieri si 3.367 civili. In timpul transportului au murit aproximativ 11.000 de oameni, din care 4.000 romani. Pierderile romane in Crimeea au totalizat 23.397 soldati.

Armurierul Pigui s-a intors de pe front cu grenadele dupa el si cu nicovala in spinare

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe