Bisturiul vulcanic

Confundarea piscurilor de munte cu virfurile unor vulcani fumeginzi poate avea un efect pirjolitor pentru orice incearca sa creasca pe respectivele pante.

Niciodata sistemul de sanatate din Romania nu a avut in centrul sau omul sanatos. Intotdeauna bolnavul a fost principala grija a medicilor si cel mai puternic argument cu care acestia si-au fundamentat conceptia lor despre dezvoltarea sistemului medical. Paradoxal, indivizii obisnuiti, fara dureri si fel de fel de probleme patologice, devin interesanti doar atunci cind bat la usa spitalului. In consecinta, printr-un efect de domino s-a indus un curent de opinie ca doar atunci cind este absolut necesar te duci la doctor. Curent sprijinit de teama pe care medicii si plicurile necesare, ori ceea ce se poate intimpla daca nu le ai, au insuflat-o pacientilor. Curent sustinut de o viziune adinc inradacinata in cultura civica romaneasca, cum ca medicul si popa sint un fel de supraoameni. Nici vorba de faptul ca si doctorul, si preotul actioneaza in acelasi cadru de norme civice si de legi precum orice alt roman. Iar cind ridici cuvintul impotriva acestei mentalitati esti imediat trintit, in noroiul din care te-ai ridicat, de habotnicii ce nu cricnesc in fata traditiei, doar pentru ca este traditie. Si, buna, rea, traditia nu poate fi incalcata.

Sondajul difuzat de Realitatea TV in cadrul programului care a desemnat virfurile chirurgiei romanesti este graitor in acest sens. Citit in cheie obiectiva, el suna cam asa: ca sa vedem cine sint cei mai mari chirurgi, hai sa-i intrebam chiar pe ei... pe medici. Daca lasarea pe de laturi a omului sanatos era deja o constanta in ceea ce priveste chestiunile medicale, acum si oamenii bolnavi au fost ignorati. Criterii precum numarul de pacienti operati, numarul de reusite, de esecuri, de inovatii profesionale, activitatea stiintifica au fost lasate pe dinafara si la aprecierea profund subiectiva a colegilor de breasla. Unul dintre cei zece mari chirurgi a spus ca spaga exista, dar ca e ceva obisnuit si oarecum normal. Nimeni dintre ai sai colegi nu a cricnit. Iar sondajul respectiv ne arata ca doar 49% dintre chirurgi cred ca salariile inadecvate muncii prestate reprezinta o problema. Asadar, rezulta ca restul de 51% sint multumiti, dar mi-e greu sa cred ca de cele citeva milioane primite de la stat. Mai degraba sint fericiti ca in spitale publice, cu aparatura si instrumente cumparate din bani publici, ei fac un profit personal care este in stare sa le asigure bunastarea. De asta nici nu le pasa de salariile mizere ale colegilor.

In momentul in care afirmi ca X si Y sint niste virfuri, iar X si Y vad cu ochi buni incalcarea legilor pentru ca traditia si interesul personal o cer, exista o problema. Virfurile s-ar putea sa fie vulcani fumeginzi care in orice moment pot pirjoli dupa propriul plac normalitatea si modernitatea care incearca sa le acopere pantele sterpe. Dar asta nu se spune. Nu intr-o Romanie inca habotnica.

---

Despre autor: