SPP si STS raman in subordinea lui Traian Basescu

Legile sigurantei asteapta avizul CSAT, dupa ce miercuri au fost in sfarsit aprobate de Guvern.
Pachetul de legi a facut parte din intelegerea dintre Basescu si Tariceanu, lucru demonstrat de faptul ca STS si SPP nu au mai fost transformate in departamente in subordinea MAI, asa cum propunea initial Guvernul, ci isi pastreaza statutul actual.
Motivul invocat a fost acela ca cele doua servicii nu mai sunt considerate servicii de informatii, iar pe viitor acestea vor avea propriile lor legi de functionare.
Secretarul general al Guvernului a afirmat ca in viitor se doreste si crearea unei unice structuri care sa se ocupe cu interceptarile, aflata sub controlul Parlamentului, si care sa aiba o functie pur tehnica.
Sa primeasca mandatul de aprobare a procurorului de interceptare si sa livreze inregistrarea institutiei care a solicitat-o.

Legi de nota 7

Potrivit secretarului general al Guvernului, liberalul Radu Stroe, in forma lor finala, legile sigurantei merita doar nota 7. Nemultumirea sa a fost legata in principal de faptul ca legile ar fi trebuit trecute in subordinea Executivului, asa cum se intampla in celelalte state ale UE. Radu Stroe a precizat insa ca o astfel de trecere nu putea fi realizata decat prin modificarea Constitutiei si ar fi de dorit dupa aderarea Romaniei la UE. Dupa obtinerea avizului CSAT, care este consultativ, pachetul de legi ajunge in Parlament, acolo unde senatorii si deputatii vor avea ultimul cuvant asupra legilor sigurantei.
In final, singurul motiv de mandrie al autorilor proiectului este acela ca, pentru prima data, vor fi separate riscurile si amenintarile la securitatea nationala, cele care se cuvin sa fie asigurate de catre serviciile de informatii si alte riscuri si amenintari, care nu trebuie urmarite de catre serviciile de informatii, ci de catre alte autoritati ale statului.

Principalele modificari

Un element de noutate consta in obligativitatea controlului parlamentar in ceea ce priveste actele, actiunile si activitatile informativ-operative, a precizat Radu Stroe. "Pana in prezent, legislatia nu dadea posibilitatea unui asemenea control", a aratat secretarul general al Guvernului. De asemenea, legea interzice ca ofiterii acoperiti sa lucreze in Parlament, in Guvern, in presa, sindicate, in partidele politice. Un alt punct este faptul ca ofiterii de informatii vor raspunde administrativ, civil sau penal pentru ceea ce savarsesc prin incalcarea legilor, a drepturilor si libertatilor, sau cand opereaza in afara situatiilor prevazute expres prin lege.
In ceea ce priveste interceptarea in materie de riscuri si amenintari la securitatea nationala, care tin de resortul serviciilor de informatii, acestea se fac la solicitarea sefului autoritatii informatice.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe