Curtea de Apel Alba are pe rol mai multe dosare privind litigiile dintre societatea Rosia Montana Gold Corporation SA si diferite institutii ale statului sau asociatii. In ciuda tuturor proceselor si a criticilor vehemente adresate initiatorilor proi

Curtea de Apel Alba are pe rol mai multe dosare privind litigiile dintre societatea Rosia Montana Gold Corporation SA si diferite institutii ale statului sau asociatii. In ciuda tuturor proceselor si a criticilor vehemente adresate initiatorilor proiectului, reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation si-au anuntat intentia de a incepe constructia minei in primavara anului viitor.
Astfel, procesul inregistrat sub numarul 1110/57/2006 (2028/2006) se afla la al treilea termen, stabilit pentru data de 6 noiembrie, dupa cele doua solicitari de amanare formulate de recurentul Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior" si de Agentia pentru Protectia Mediului Alba.
Obiectul procesului priveste, potrivit purtatorului de cuvant al Curtii de Apel Alba, magistratul Cosmin Muntean, actiunea in contencios administrativ inaintata de Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior", prin care solicita "obligarea paratei Agentia pentru Protectia Mediului Alba de a notifica partile interesate privind demararea procedurii de emitere a acordului de mediu pentru Proiectul Rosia Montana, precum si in privinta etapelor care au urmat in procedura de emitere a acordului de mediu pentru Proiectul Rosia Montana", dar si "obligarea paratei la a acorda partilor interesate un termen rezonabil pana la care se pot depune contestatii, propuneri, sesizari referitoare la Memoriul de Prezentare a Proiectului Rosia Montana".
Asociatia Aurarilor a facut recurs impotriva deciziei nr. 14/CA/ 2006, pronuntata de Tribunalul Alba in 17.01.2006, prin care a fost respinsa aceasta cerere a Asociatiei Alburnus Maior.
Una dintre cele mai recente cauze solutionate de Curtea de Apel Alba priveste exceptia invocata in privinta nelegalitatii actului administrativ.
In dosarul 448/57/2006 (2116/2006), Asociatia Aurarilor "Alburnus Maior" este cea care a facut recursul impotriva Ministerului Culturii si Cultelor (parat), SC Rosia Montana Gold Corporation SA si Asociatia Pro Rosia Montana fiind intervenienti.
Dupa mai multe amanari solicitate de parti, magistratii Curtii de Apel Alba au admis exceptia inadmisibilitatii actiunii invocate de Ministerul Culturii si Cultelor, respingand totodata exceptia de nelegalitate a certificatelor de descarcare arheologica nr. 1320/2001, 1231/2002, 3/2004 si 4/2004 emise de Ministerul Culturii si Cultelor, formulata de reclamanta Asociatia Aurarilor Alburnus Maior.
De asemenea, judecatorii au admis, pe fond, cererea formulata de Rosia Montana Gold Corporation SA.
Descarcarea de sarcina arheologica, inoportuna
In fapt, Curtea a constatat ca, prin incheierea de sedinta pronuntata in dosarul nr. 7491/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia, la data de 7 aprilie 2006 s-a dispus sesizarea instantei cu exceptia de nelegalitate a certificatelor de descarcare arheologica emise de Ministerul Culturii si Cultelor in perioada 2001 - 2004 invocata de reclamanta Asociatia Aurarilor Alburnus Maior si suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea irevocabila a exceptiei de nelegalitate.
In motivarea exceptiei de nelegalitate, Asociatia Aurarilor Alburnus Maior arata ca certificatele de descarcare de sarcina arheologica sunt inoportune, deoarece nu sunt conforme cu interesul public ocrotit de lege, respectiv Legea nr. 5/2000, Legea nr. 451/2002, Legea nr. 422/2001, O.G. nr. 43/2000, Decretul nr.187/1990 si Legea nr.150/1997.

Galeriile romane, incluse in zonele protejate

"Se sustine ca galeriile romane ale exploatarilor auro-argentifere din Rosia Montana au fost incluse ca si zone protejate in planul national de amenajare a teritoriului aprobat prin Legea nr.5/2000, iar cercetarile arheologice au fost demarate ca si cercetari arheologice de salvare, in sensul art. 2 lit. c din O.G. nr. 43/2000. Reclamanta apreciaza ca amploarea ansamblului galeriilor din Rosia Montana este imposibil a fi apreciata inainte de terminarea cercetarii stiintifice, care se afla in plina desfasurare si va continua inca cativa ani, iar sectorul minier Carnic se afla in centrul zonei de exploatare prevazute prin proiectul minier, fiind in consecinta vizat a fi arealul de demarare al lucrarilor de mare anvergura ale viitoarei cariere. Se mai arata ca natura lucrarilor de exploatare este incompatibila cu protejarea valorilor arheologice descoperite, iar sentinta civila nr. 151/2005 a Curtii de Apel Alba Iulia pronuntata in dosar nr. 2138/2004 a retinut ca separarea zonei in portiuni a avut ca efect alterarea vestigiilor supuse protectiei.
Reclamanta si-a precizat actiunea in sensul indicarii certificatelor de descarcare de sarcina arheologica atacate, respectiv nr. 1320/2001,1231/2002, 3/2004 si 4/2004 emise de parat", se arata in motivarea deciziei, cu precizarea ca, in sustinerea actiunii, reclamanta a depus in xerocopie sentinta civila nr.151/2005 a Curtii de Apel Alba Iulia, interogatoriul luat paratului Ministerul Culturii si Cultelor in dosar nr. 2138/2004, raspunsul la interogatoriu, autorizatia de cercetare arheologica preventiva nr.17/2006 si certificatele de descarcare de sarcina arheologica atacate.

"Probele" Rosiei Montane

De cealalta parte, Rosia Montana Gold Corporation a formulat o cerere de interventie accesorie, admisa in principiu prin incheierea de sedinta din data de 2 iunie 2006, prin care a solicitat respingerea exceptiei de nelegalitate invocate de reclamanta, in principal ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemeiata.
"Asociatia Pro Rosia Montana a formulat cerere de interventie in interesul paratului Ministerul Culturii si Cultelor si a solicitat respingerea ca neintemeiata a exceptiei de nelegalitate invocate de reclamanta, instanta respingand in principiu aceasta cerere de interventie in baza art. 52 alin. 1 Cod pr. civila", noteaza Curtea de Apel Alba.
In ceea ce priveste Ministerul Culturii, judecatorii au notat ca acesta a depus la dosar, in xerocopie, nota de fundamentare pentru Programul national de cercetare Alburnus Maior, procesele-verbale ale Comisiei Nationale de Arheologie care au stat la baza emiterii certificatelor de descarcare de sarcina arheologica si documentatiile arheologice si rapoartele de sapatura care au stat la baza emiterii acestora, intr-un numar de 25 de volume anexa la dosar.

Constructia minei va incepe in primavara

Cu toate controversele legate de exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana, RMGC si-a exprimat, la sfarsitul lunii septembrie, intentia de a incepe constructia minei in primavara anului viitor.
In acest sens, potrivit presedintelui Gabriel Resources, Alan Hill, incepand cu data de 9 octombrie, toate casele din satul Rosia Montana vor fi cumparate. Afirmatia, facuta in cadrul conferintei "Denver Gold Show" - care reuneste reprezentantii celor mai mari companii miniere din lume, a fost completata prin faptul ca, in luna august, compania a strans un capital de aproape 88 milioane dolari, fiind astfel in grafic pentru achitarea creantelor directe si indirecte in trimestrul patru din acest an.
Potrivit aceleiasi surse, compania va angaja un contractor pentru proiectarea, procurarea materialelor si managementul constructiei, urmand sa demareze procesul de proiectare detaliata.
In ceea ce priveste rezultatul consultarilor publice organizate de Romania si Bulgaria, Hill a declarat, citat pe site-ul SMARTfinancial.ro, ca se asteapta sa primeasca lista cu intrebari cat mai curand.
Dupa ce va primi aprobarea, compania intentioneaza sa inceapa constructia minei in primavara lui 2007, urmand ca primul lingou de aur sa fie turnat in primavara lui 2009.

Academia Romana: Realizarea proiectului trebuie impiedicata

Proiectul minei, initiat in urma cu mai multi ani, a atras critici ale organizatiilor de mediu si ale celor culturale, care considera ca mina va distruge situri arheologice si va avea un impact negativ asupra mediului.
Dezbateri privind functionarea minei au fost sustinute si de Academia Romana, care a cerut "factorilor responsabili ai destinelor Romaniei sa impiedice realizarea acestui proiect".
Astfel, potrivit punctelor de vedere publicate pe site-ul Academiei, Banca Mondiala a refuzat in 2002 solicitarea RMGC de a fi creditata cu 250 de milioane de dolari.
Potrivit academicianului Mircea Sandulescu, care citeaza revista "Courrier International no. 638", "Banca Mondiala a renuntat la finantarea proiectului dupa ce a consultat expertii de mediu".
La sfarsitul lunii decembrie 2002, Prezidiul Academiei Romane a hotarat sa fie intocmit un "Punct de vedere" care, dupa ce a fost publicat in mai multe cotidiane centrale, a fost transmis Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si Senatului.

Ungaria a somat Romania sa decida inainte de aderare

La inceputul lunii octombrie, Ungaria a cerut Romaniei sa decida asupra proiectului minier Rosia Montana inainte de aderare. Afirmatia a fost facuta de catre Zoltan Gabor, oficial al Ministerului Ungar de Externe.
Amintind ca Ungaria a respins deja rezultatele unui studiu referitor la impactul pe care il va avea proiectul minier de la Rosia Montana asupra mediului, oficialul a spus ca mina va folosi cianura, care va pune in pericol apele din estul Ungariei, unde se varsa si apele din jurul minei.
Oficialii maghiari au respins, luna trecuta, rezultatele studiului, sustinand ca este unul subiectiv, care nu a putut da o imagine obiectiva asupra impactului pe care il va avea proiectul minier.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.