Mediul rural autohton va beneficia, pana la inceputul lunii decembrie, de o lege speciala, principalul motiv al acestui demers fiind sustinerea brandurilor romanesti.
Astfel, toate valorile specifice romanesti din arealul satului vor fi pretu

Mediul rural autohton va beneficia, pana la inceputul lunii decembrie, de o lege speciala, principalul motiv al acestui demers fiind sustinerea brandurilor romanesti.
Astfel, toate valorile specifice romanesti din arealul satului vor fi pretuite intai prin lege. Iar legea satului va avea in vedere, printre altele, prezervarea traditiilor, obiceiurilor, produselor traditionale, arhitectura rurala, a declarat ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, citat de Rompres. "Degeaba interzic kitsch-ul, daca nu-i dau omului o solutie reparatorie", a afirmat ministrul de resort.
De asemenea, au fost cerute Bruxelles-ului proiecte-tip pentru refacerea satului romanesc, fiind vizate 10% din localitatile rurale pentru a intra urgent in acest program de de refacere cu proiecte-tip de circa un milion de euro.

Refacerea infrastructurii satelor

Proiectul ar urma sa serveasca comunitatii locale, de la refacerea turlei bisericii din sat pana la pavaj, trotuare, apa curenta. "Incercam sa alocam resurse pentru refacerea infrastructurii din mediul rural pentru ca acesta este viitorul", a subliniat ministrul Agriculturii.
Satele situate in arii protejate reprezinta o problema deosebita deoarece, in opinia ministrului, nu s-a dus pana la capat rezolvarea ei, opunand proprietarul cu administratorul parcului. Interventia statului poate reglementa situatia prin acordarea despagubirii. De exemplu, proprietarul unei paduri situate in arealul unei zone protejate se va supune regulilor parcului, dar in acelasi timp va trebui sa primeasca de la stat despagubire pentru productia pe care ar fi obtinut-o. "Degeaba faci parc din terenul meu daca nu ma despagubesti. Noi am dat o lege, prin care statul il despagubeste cu contravaloarea lemnului sau a produselor pe care le putea obtine din recoltare", spune ministrul.

Parcurile naturale, in atentia Agriculturii

Pe de alta parte, existenta parcurilor naturale, a zonelor protejate, este minunata in sine, spune ministrul, dar acestea trebuie sa aiba si o finalitate economica: turism, ecoturism, cercetare.
Infrastructura intr-un parc natural trebuie sa te duca sa vizitezi, parcul sa devina scoala, iar populatia sa inteleaga de ce suporta din bani publici conservarea unui parc. "In acest domeniu avem mult de finantat, dar sunt si fonduri europene, din anul 2007, pentru asemenea proiecte," a adaugat ministrul. Printre prioritatile Ministerului Agriculturii se numara si situatia terenurilor agricole nelucrate. In acest sens va fi promovata, in scurt timp, o lege care prevede sanctiuni pentru astfel de cazuri.

"Intrarea in UE inseamna bani, dar si disciplina"

Primele trei probleme ale agriculturii romanesti care vor trebui rezolvate dupa integrare tin de disciplina securitatii alimentare, gruparea pamantului si lipsa de meseriasi, sustine Flutur. In primul rand, ministrul a precizat ca sunt o serie de chestiuni legate de disciplina securitatii alimentare. "Faptul ca nu mai putem creste porcul pe sant si sa-l vindem nu stiu unde, trebuie sa inteleaga bine taranul. Intrarea in Uniune inseamna si doua miliarde de euro primiti de la UE, dar si disciplina multa," a spus ministrul.
Totodata, potrivit agentiei de stiri amintite, a doua problema priveste gruparea pamantului. In conditiile in care subventiile UE se vor acorda de anul viitor celor care poseda de la un hectar in sus, proprietarii sunt incurajati sa-si comaseze terenurile pentru a fi rentabili sau sa gaseasca alte solutii. "Aici inca exista o rezistenta la asociere si e vorba de convingerea omului", a spus ministrul Flutur. Acesta a precizat ca proprietarii isi vor da singuri seama ca actuala faramitare a terenurilor nu este rentabila. "Piata le va arata acest lucru, suna foarte dur, dar atunci asocierile vor veni de la sine. De ce sa pierdem timp?," a spus ministrul.
O a treia problema majora a agriculturii o constituie lipsa de meseriasi: tehnologi, mecanizatori, macelari, lucratori in industria laptelui etc.
In acest sens, a fost solicitat Ministerul Educatiei sa treaca la specializari de scurta durata pe scoli de meserii, deoarece exista un mare deficit in forta de munca calificata profesional. "Prea am fugit la doctorate cu trei facultati si am uitat sa manuim o combina care are un minicalculator la bord sau sa punem in practica, in proiecte, documentatia pentru obtinerea fondurilor europene. Scolile de meserii trebuie luate mult mai in serios", a subliniat ministrul Agriculturii.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.