Anteproiectul legii profesiei liberale, propus de Baroul Bucuresti, pare sa arunce in aer existenta altor profesii juridice, prin instituirea exclusivitatii avocatilor asupra tuturor aspectelor care tin de dreptul la aparare, devenit, dintr-un dat co
Anteproiectul legii profesiei liberale, propus de Baroul Bucuresti, pare sa arunce in aer existenta altor profesii juridice, prin instituirea exclusivitatii avocatilor asupra tuturor aspectelor care tin de dreptul la aparare, devenit, dintr-un dat constitutional, obiect de disputa creator de tensiuni.
Traditional, cel care avea o problema juridica apela la un avocat, persoana cu stare si respectata, inclusa pe linia oamenilor de seama ai comunitatii. Trecerea pragului considerat deja psihologic al perioadei 1990-1995 a creat o adevarata psihoza in randul celor care intuiau in meseria de avocat o pista de lansare profesionala si materiala. Dovada ca pana la aceasta perioada de cumpana avocatura a cunoscut putine si nesemnificative filtre profesionale, astfel ca doar cei care nu au dorit nu au ajuns in aceasta breasla. A fost perioada in care fosti judecatori, procurori sau politisti din epoca pre-revolutionara au incercat sa obtina o pozitie privilegiata in sistem, considera Mediafax.
De aici pana la nasterea conflictului intre generatii, accentuat de securizarea unor pozitii, nu a fost decat un pas. Tinerii aspiranti la pozitia de avocat au invocat, in timp, numeroase acuze la adresa sistemului pe care l-au apreciat ca fiind corupt si viciat de prezenta "fostilor". Acuzele lansate pe seama modalitatii de a intra intr-un barou sau sub aripa ocrotitoare a unui maestru au impus o clarificare legislativa care a venit prin Legea 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Pana aici, lucrurile au fost limpezi dar, sub imboldul orgoliilor celor care aveau un cuvant important de spus in "rotunjirea legislativa", pana la concurenta propriilor interese, au aparut conflictele. Limita dreptului la aparare - consacrat constitutional - a inceput sa fie disputata intre avocati si consilierii juridici aflati sub obladuirea Legii 514/2003.
Odata convietuitori pasnici in sala de judecata, avocatii si consilierii juridici incearca sa-si gaseasca fiecare un loc cat mai sigur si mai puternic in sistem.
Initial, legea delimita clar atributiile fiecareia dintre categorii, cu scopul comun prevazut in ambele acte normative: "apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia si legile tarii".
Legea 51/1995 prevede ca, in exercitarea profesiei, avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
Pe de alta parte, potrivit Legii 514/2003, consilierul juridic poate fi numit in functie, dobandind calitatea de functionar, sau poate fi angajat in munca, moment in care, potrivit legii, devine salariat. Delimitarea este si mai clar prevazuta intr-un articol distinct al aceleiasi legi. Astfel, exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu calitatea de avocat; compatibila cu cea de arbitru, mediator sau expert, cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese.
Raspunderea este, de asemenea, prevazuta prin legile speciale pentru fiecare categorie.
In timp ce consilierul juridic raspunde juridic si disciplinar pentru incalcarea obligatiilor profesionale, "avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului (Legea 51), pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei".
Tot Legea avocaturii prevede, pentru fiecare in parte, competentele, atat ca stagiar, cat si ca definitiv.
Nevoia de intarire a pozitiei pe piata a determinat modificari legislative, in dauna consilierilor, problema generand deja conflicte juridice, cu previzibile repercusiuni asupra bugetului statului.
Prima situatie de acest gen a fost cea de la Baroul Cluj, unde, saptamana trecuta, avocatii au dat in judecata 48 de firme de consultanta, care au ca domeniu activitati judiciare, din cauza ca acestea ar practica ilegal avocatura.
Avocatii clujeni au invocat, in demersul lor, modificarile din 2004 la Legea privind exercitarea profesiei de avocat, lege care stipuleaza ca exercitarea activitatilor specifice in afara profesiei de avocat constituie infractiune. Potrivit dispozitiilor articolului 82, alineatele 1 si 2 din Legea 51/1995 - modificate prin Legea 255/2004, "persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale".
Pentru acest demers, avocatii au obtinut de la Registrul Comertului lista cu toate firmele din judetul Cluj care au ca activitate principala activitati juridice. Ei au sustinut ca obiectul de activitate al acestor societati este contra ordinii publice si este interzis in mod expres de lege.
La randul lor, consilierii juridici s-au aparat sustinand ca actiunea avocatilor reprezinta "expresia fricii de concurenta", deoarece consilierii juridici reprezinta in instanta doar firmele, de unde vin onorariile cele mai mari.
Totodata, consilierii juridici au acuzat ca modificarea Legii privind practicarea profesiei de avocat a trecut prin Parlament intr-o forma favorabila doar avocatilor, din cauza ca multi parlamentari sunt avocati. Drept urmare, consilierii au solicitat Camerei Deputatilor luarea in dezbatere, in procedura de urgenta, a proiectului de lege ce vizeaza modificarea legii privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, pentru a opri presiunile asupra celor care practica aceasta meserie.
In cazul in care revendicarile privind statutul profesiei nu le vor fi solutionate, corpul consilierilor juridici a anuntat ca va da statul roman in judecata atat la instantele nationale, cat si la cele europene, pentru incalcarea Constitutiei Romaniei, a directivelor europene si a tratatelor comunitare care garanteaza libera circulatie a prestarilor de servicii juridice, dreptul la optiune profesionala si dreptul la libera asociere.
Analizata la rece, problema capata conotatii si motivatii financiare. Consilierii au sustinut ca pentru a intra in barou se cer bani. Tinerii aspiranti la profesia de avocat au sustinut acelasi lucru. Problema financiara care ar ingradi accesul in sistem a fost exploatata prin constituirea Baroului Constitutional.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.