Serviciile secrete ascund fara doar si poate dosarele magistratilor privind colaborarea acestora cu fosta Securitate si actualele servicii secrete. Daca in cazul politicienilor pana in prezent au aparut numeroase verdicte de politie politica, oric
Serviciile secrete ascund fara doar si poate dosarele magistratilor privind colaborarea acestora cu fosta Securitate si actualele servicii secrete. Daca in cazul politicienilor pana in prezent au aparut numeroase verdicte de politie politica, oricine poate observa ca pe masa CNSAS nu a ajuns nici un dosar de magistrat care a facut politie politica. Dezechilibrul intre clasa politica si puterea judecatoreasca este tipator in acest sens. Situatia este cu atat mai scandaloasa cu cat magistratii inrolati in Securitate nu trebuie cautati cu lupa, intrucat ei figurau in evidentele fostei Directii a VI-a - Cercetari penale a DSS, iar aceste evidente nu au fost niciodata solicitate de CNSAS, dar nici serviciile nu s-au oferit sa le furnizeze. Recrutarile de magistrati in serviciile secrete au continuat si dupa 1990, iar surse credibile sustin ca in SRI a existat "Directia J" - o directie ultrasecreta care s-a ocupat de recrutarea si monitorizarea oamenilor legii. Cu toate ca din 2005 magistratilor li s-a impus sa declare daca au colaborat sau nu cu Securitatea, ba li s-a si interzis sa lucreze ca ofiteri acoperiti, cerandu-li-se, si la acest capitol, declaratii pe proprie raspundere de necolaborare cu serviciile secrete, declaratiile autentificate anuale date in acest sens de cei peste 6000 de magistrati din Romania, zac de doi ani neverificate. Din aceste declaratii, centralizate de CSM, rezulta ca nici un magistrat nu a recunoscut ca a facut politie politica sau ca este ofiter acoperit, ceea ce tine de domeniul fantasticului, in conditiile in care Securitatea a inrolat sute de procurori si judecatori care activau mai cu seama in cauzele politice, metoda preluata in unele cazuri si de serviciile de informatii imediat dupa 1990. Institutiile chemate sa deconspire "iudele" din Magistratura (CNSAS, CSAT si serviciile secrete) nu s-au invrednicit pana azi cu aceste verificari, fapt ce demonstreaza ca exista interese evidente pentru mentinerea in Justitie a unor elemente aservite, santajabile, care sa raspunda unor comandamente care scapa muritorilor de rand.
Puterea judecatoreasca - una din cele trei puteri oficiale ale statului - este ocolita sistematic de serviciile de informatii obligate sa trimita la CNSAS dosarele cu colaboratorii si ofiterii acoperiti ai Securitatii, care au lucrat in fosta Procuratura si instantele RSR pana in 1989. Faptul este cu atat mai surprinzator cu cat fosta Securitate avea evidente stricte cu toti magistratii aserviti regimului represiv, evidente pe care le tinea fosta Directie a VI-a - Cercetari penale, condusa de colonelul Vasile Gheorghe. La randul lui, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care are obligatia legala sa verifice daca exista vreun magistrat care este informator, colaborator sau ofiter acoperit al vreunui serviciu de informatii, nu s-a invrednicit nici el sa purceada la aceste verificari, desi anual, incepand cu ianuarie 2005, toti procurorii si judecatorii au obligatia sa depuna o declaratie legalizata la notar, in care sa arate ca nu colaboreaza cu vreun serviciu secret.
Daca in cazul clasei politice, pana in prezent au iesit la lumina zeci de dosare compromitatoare privind legaturile cu fosta Securitate, in cazul celor aproximativ 6000 de magistrati (procurori si judecatori), CNSAS nu a identificat nici un caz de politie politica printre "impartitorii dreptatii", ceea ce este de necrezut in conditiile in care este de notorietate ca Justitia comunista condamna imediat si cu maxima asprime pe oricine devenea intr-un fel sau altul oponent al regimului ceausist. Marturii ale unor persoane care au fost acuzate de "uneltire contra oranduirii socialiste", ori alte infractiuni prevazute de fostul Cod penal stalinist, precum si marturii ale muncitorilor care s-au revoltat in 15 noiembrie 1987 pe platforma industriala Brasov, demonstreaza ca in majoritatea acestor cazuri, procurorii si ofiterii Directiei a VI-a a fostei DSS veneau cu sentintele de condamnare avizate de conducerea PCR, gata redactate, pentru ca judecatorii sa le semneze cu ochii inchisi. Legaturile magistratilor cu serviciile secrete de dupa 1990 au iesit la lumina si cu ocazia celebrelor mineriade, cand "golanii" din Piata Universitatii au fost arestati pe banda rulanta de anumiti procurori si dusi in infernul de la Magurele.
Cu toate acestea, la 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, Romania nu are nici un caz de magistrat care sa fie acuzat ca a facut politie politica si nici un caz de magistrat depistat ca este ofiter acoperit. Realitatea este cu atat mai socanta cu cat in structurile de informatii magistratii acoperiti activau organizat si dirijat (deci sunt usor de identificat), spre deosebire de actuala clasa politica care inainte de 1989 era dispersata prin fel de fel de locatii.
Securistii din Procuratura Generala
Surse avizate care au cunoscut indeaproape sistemul represiv organizat de PCR in interiorul organelor Justitiei ne-au relatat ca in decembrie 1989, din totalul celor 1470 de persoane din Procuratura Generala existau 140 de procurori - ofiteri acoperiti. Acesti procurori acoperiti - aflati in evidentele si sub coordonarea Directiei a VI-a - Cercetari penale a Securitatii, condusa de vestitul colonel Vasile Gheorghe - asigurau politica penala stabilita de Partidul Comunist Roman. Procurorii acoperiti erau recrutati inca de pe bancile facultatilor de Drept, dintre cei cu note foarte mari si nu aveau voie sa ocupe functii de conducere in Procuratura, mai mari de gradul de inspector sau sefi la serviciile de cadre. Una din principalele lor preocupari ca procurori-inspectori era verificarea solutiilor de NUP, astfel incat sa nu existe cazuri de infractori scapati, mai ales in cauzele politice, dar si cercetarea disciplinara a magistratilor.
In cazurile cu substrat politic (de la cele individuale si pana la cele majore precum revolta muncitorilor din 15 noiembrie 1987 de la Brasov sau evenimentele din 16 decembrie 1989 de la Timisoara), procurorii delegati sa faca verificari erau alesi "pe spranceana", mereu aceeasi, fiind evident pentru ceilalti magistrati din sistem ca respectivii erau dirijati.
De altfel, activitatea ofiterilor acoperiti din Magistratura era vizibila in mai toate cazurile cu substrat politic, in majoritatea cazurilor, rechizitoriile se redactau la Directia a VI-a - Cercetari penale a Securitatii (care lucra in cazurile politice in cooperare cu Directia I - informatii interne), la fel ca si sentintele judecatoresti, care erau puse in fata judecatorilor pentru ca acestia sa le semneze. In cazul judecatorilor, concentrarea ofiterilor acoperiti era la Tribunalul Suprem si tribunalele de municipii, aproape numai la sectiile militare si cele penale. Cine nu raspundea "chemarilor" politicii penale a PCR, realizata prin directiile de resort din Securitate si Militie era eliminat din sistem sau avansat "pe linie moarta" in caz ca avea "spate" in sistem.
Ofiterii acoperiti erau platiti dupa grad si primeau diferenta de la salariul de procuror, la cel de ofiter (care era mult mai mare), plus alte avantaje in functie de specificul si rezultatele muncii secrete. Gradul maxim era de colonel, iar gradul de general nu s-a acordat decat dupa 1990, in cazul celor care au trecut din parchet in Politie, unde li s-a acordat steaua de general.
Parchetele militare, ca si tribunalele de profil au fost cele mai intesate cu ofiteri acoperiti, aflati in coordonarea Directiei IV - Contrainformatii militare. Sistemul magistraturii militare era extrem de ermetic, nu se intra aici decat dupa ce magistratii treceau prin cele mai drastice verificari.
Ofiterii acoperiti din Procuratura Generala erau intratat de dedicati partidului comunist incat exista o relatare de-a dreptul comica a unui procuror din Procuratura Generala, despre ce se petrecea in birourile conducerii in zilele lui decembrie 1989. Potrivit relatarii - nu dam nume - de fiecare data cand in jurul cladirii Procuraturii Generale apareau coloane de demonstranti imediat se dadeau jos de pe pereti tablourile lui Ceausescu, pentru ca, dupa ce pericolul trecea, tablourile sa fie puse la loc.
Rotiri de cadre
Dupa 1990, ofiterii acoperiti ai fostei DSS au pus mana pe majoritatea functiilor de conducere din Parchetul General si - afirma sursele noastre - au devenit exponentii coruptiei din Romania, in colaborare cu ofiterii acoperiti din Politie si instantele de judecata. Dupa 1990, s-a renuntat la recrutarea procurorilor bine pregatiti profesional, preferandu-se cei slabi pregatiti, compromisi si slugarnici. Recrutarile s-au facut prin intermediul procurorilor-ofiteri acoperiti cu grade mari, cu acordul directiei de resort din Serviciul Roman de Informatii. Desi nu se recunoaste oficial, mai multe surse avizate au relatat despre existenta in SRI a "Directiei J", (J de la Justitie), care se ocupa cu monitorizarea magistratilor care instrumenteaza cazuri cu privire la siguranta nationala si nu numai. In perioada mandatului lui Emil Constantinescu s-a incercat scaparea de elementele banuite a fi ofiteri acoperiti, prin modificarea Legii 92/1992 privind statutul magistratilor, astfel incat schimbarea procurorilor din functiile de conducere, sa se faca din 4 in 4 ani. Legea nu s-a respectat insa, procurorii sefi fiind schimbati dintr-o functie de conducere in alta, prin binecunoscuta metoda a "rotirilor de cadre". Aceleasi surse ne-au declarat ca in vechiul CSM, din partea Parchetelor, au fost impinsi cativa ofiteri acoperiti, dupa ce alegerile au fost organizate nu in sediul Parchetului Inaltei Curti, ci in sediul SRI, aflat in cladirea actuala, pe motivul pueril ca nu exista spatiul necesar pentru cabinele de vot in care urma sa intre procurorii.
Nici unul, de samanta macar!
De la 1 ianuarie 2005, toti magistratii tarii au fost obligati prin articolul 6 din Legea 303/2004, republicata, privind statutul magistratilor, sa dea fiecare cate doua declaratii pe proprie raspundere, autentificate la notar. In prima sunt obligati sa declare ca nu au colaborat cu Securitatea ca politie politica - declaratii care se verifica de catre CNSAS, iar a doua ca nu sunt "lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii". Conform aceleiasi legi, cea dea doua declaratie a fiecarui magistrat privind necolaborarea cu vreun serviciu secret se "verifica din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justitiei", cu privire la realitatea ei. In fapt, procesul de verificare a declaratiilor anuale ale celor peste 6000 de magistrati aproape ca nu exista.
Oficialii CSM, care centralizeaza aceste declaratii, au declarat ca pana in prezent nu s-au identificat cazuri de magistrati care sa confirme ca au facut politie politica pe vremea Securitatii sau ca sunt colaboratori ai serviciilor de informatii. La randul lui, CNSAS a verificat pana in prezent, conform declaratiilor date in luna octombrie a.c. doar 381 de dosare de magistrati, din care nu a rezultat nici un verdict de politie politica. A existat doar cel privind pe judecatoarea Florica Bejinaru, de la CSM, verdict retractat ulterior de CNSAS. In rest, in luna aprilie 2006 s-a mai dat publicitatii identificarea a trei procurori si un judecator care ar fi avut legaturi cu Securitatea sau cu serviciile de dupa 1990. Este vorba de judecatorul Marin Carcel, de la Curtea de Apel Bucuresti (deconspirat de ZIUA inca din 2004) si procurorul Mihai Mircea Timis, de la Directia de Resurse Umane a Parchetului General - indicati ca ar fi colaborat cu Serviciul de Informatii Externe, precum si de doi procurori (despre unul s-a vehiculat prin presa ca ar fi procurorul Valentin Macovei - fostul sot al ministrului Justitiei) care ar fi colaborat cu Directia de Contrainformatii Militare. In nici un caz insa nu s-a dat vreun verdict de politie politica sau de ofiter acoperit.
In privinta ofiterilor acoperiti - indeletnicire interzisa prin lege magistratilor - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii avea obligatia sa verifice din oficiu cele peste 6000 de declaratii date de magistrati in 2005 si 2006, si sa-i identifice pe ofiterii acoperiti. Cum nu s-a dat pana in prezent vreun comunicat din partea CSAT privind vreun rezultat al verificarilor, chiar si partiale, se poate concluziona lesne ca nici nu s-au facut.
In conditiile unui personal extrem de redus al CNSAS, raportat la cei peste 6000 de magistrati, este greu de crezut ca vor aparea curand numele celor care au colaborat cu fosta Securitate, intrucat procesul de verificari poate dura ani de zile. Ar fi mai simplu daca CNSAS ar solicita direct SRI, ca detinator al arhivelor fostei Directii a VI-a - Cercetari penale a Securitatii, listele cu "acoperitii" din Instante si Procuratura.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.