Compasul care a contribuit in mod esential la crearea aurei de legenda in care este invaluita personalitatea ofiterului si exploratorului britanic Lawrence al Arabiei a fost vandut in cadrul unei licitatii organizate de Casa Christies la Londra pentr
Compasul care a contribuit in mod esential la crearea aurei de legenda in care este invaluita personalitatea ofiterului si exploratorului britanic Lawrence al Arabiei a fost vandut in cadrul unei licitatii organizate de Casa Christies la Londra pentru suma record de 264.000 de lire sterline (500.000 de dolari), impreuna cu un ceas si o tabachera inscriptionata, relateaza editia online a "The Guardian". Conform organizatorilor licitatiei, compasul l-a ajutat pe Thomas Edward Lawrence sa traverseze desertul, in spinarea unei camile, in timpul revoltei arabe contra turcilor, intre 1916 - 1918.
Lotul de artifacte fusese evaluat de catre specialistii de la Christie's la aproximativ 12.000 - 16.000 lire sterline. Surpriza a fost enorma in momentul in care un colectionar anonim a anuntat, la telefon, ca ofera suma mai sus mentionata, gestul acestuia confirmand inca o data (daca mai era nevoie) ca fascinatia si veneratia cunoscatorilor pentru Thomas Edward Lawrence nu s-a diminuat cu trecerea timpului. Exploratorul a daruit aceste obiecte caporalului Albert Richard Evans, care i-a fost in mod neoficial sofer in cadrul Conferintei de Pace de la Paris, din 1919.
Ceasul de buzunar elvetian, cu cifre arabe, a fost purtat de catre Lawrence in timpul primei sale calatorii in Siria, in 1910, perioada in care a redactat teza sa despre castelele cruciatilor. Exploratorul britanic a fost chiar la un pas de a-si pierde viata din cauza ceasului, pe care il cumparase din Paris cu numai zece franci, dar care era atat de "poleit" incat stralucea mai tare ca aurul, atragand atentia hotilor. Lawrence a facut insa fata cu brio tentativei de talharie a carui protagonist a fost un localnic din zona raului Eufrat, Siria.
Porttigaretul metalic de culoare alba, cel de-al treilea obiect al pretiosului lot, are inscriptionat pe el urmatorul mesaj: "ii las dragului meu prieten Taffy compasul care m-a purtat in siguranta prin desert, pentru a sti din cand in cand unde se afla! Ceasul meu care aproape ca m-a costat viata pentru a fi punctual cateodata. Cu simpatie, de la pasagerul sau de odinioara, Lawrence". Caporalul Evans a adaugat propria inscriptie: "Mi-a fost daruit de catre col. Lawrence in semn de multumire pentru faptul ca i-am fost sofer in timpul conferintei de la Paris".
Nemuritorul
Lawrence al Arabiei a murit in urma unui accident de motocicleta in 1935, la varsta de 46 de ani. El a intrat in galeria eroilor nemuritori datorita operei Seven Pillars of Wisdom (Cei sapte stalpi ai Intelepciunii), dar si datorita unei pelicule, in regia lui David Lean, realizate la multi ani de la moartea sa (in 1962) cu Peter O'Toole in rolul principal.
Exista putine informatii despre copilaria si tineretea acestui personaj misterios. Mircea Eliade, care i-a tradus, in 1938, in romaneste, una din lucrari ("Revolta in desert", o versiune prescurtata a operei Cei sapte stalpi ai Intelepciunii), marturiseste in prefata cartii ca a gasit relativ putine date despre anii copilariei si adolescentei lui Lawrence: "Neamul Lawrence era irlandez, dar prin venele familiei curgea, de asemenea, sange spaniol si englez. Un Sir Robert Lawrence a luptat alaturi de Richard Inima de Leu in Tara Sfanta, pentru cucerirea Sfantului Mormant. Lawrence s-a nascut in 1888, pe mosia tatalui sau din tinutul Carnarvon, din Walles. Dupa ce familia peregrineaza prin Scotia si Franta, tanarul Lawrence isi petrece studentia la Oxford, de care va ramane vesnic indragostit. Avea o dubla personalitate, una a studiosului, pasionat de literatura clasica, arheologie si istorie medievala; cealalta a aventurierului, sportivului, cautatorului de senzational si pericol. A ramas de-altminteri mic de statura in urma unei cazaturi dintr-un copac, care i-a fracturat piciorul. Fire ciudata, dormea ziua si invata noaptea. Era pasionat de limba araba si de arta razboaielor. Lucrarea cu care si-a luat licenta la Oxford avea drept tema "Castelele Cruciatilor". Nu a fost multumit cu cele gasite in carti, a dorit sa descopere singur, la fata locului, adevarul. Doi ani a umblat pe drumurile Asiei Mici si ale Orientului Mijlociu, traind cu putini bani o viata de student si cercetator sarac, studiind locurile si triburile locale, intocmind mii de note si harti."
Prietenul arabilor
In ianuarie 1914, sub pretexul activitatilor arheologice, Lawrece este trimis de catre armata britanica in misiune de informare in desert pentru a raporta despre nationalismul in crestere al arabilor si despre rascularea acestora impotriva Imperiului Otoman. Exploratorul britanic s-a imprietenit insa cu liderii arabi, reusind sa-i convinga pe acestia sa se alieze unii cu altii pentru a servi apoi intereselor britanice.
El reuseste sa-i convinga pe arabi sa nu-i atace pe otomani la Medina, fortandu-i astfel pe turci sa-si pastreze numeroasele trupe pentru a apara orasul. Arabii ataca apoi sistematic caile ferate de la Hedjaz care aprovizioneaza Medina, imobilizand astfel alte trupe otomane care au fost trimise sa protejeze si sa repare linia ferata. In 1917, Lawrence organizeaza o actiune comuna a trupelor arabe si fortelor din Auda Abu Tayi (pana atunci in serviciul otomanilor) contra portului strategic Aqaba. Pe 6 iulie, dupa o actiune terestra deosebit de curajoasa, Aqaba cade in mainile arabilor. 12 luni mai tarziu, Lawrence participa la capturarea Damascului si este promovat la gradul de locotenent-colonel in 1918. Catre sfarsitul razboiului, el va incerca, insa fara succes, sa-si convinga superiorii despre importanta independentei Arabiei fata de Regatul Unit. Multi arabi il considera un adevarat erou pentru ca li s-a alaturat in lupta de eliberare de sub dominatia otomana si europeana iar multi dintre conpatriotii sai il considera si in ziua de astazi unul dintre cei mai mari eroi de razboi din toate timpurile.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.