Va majora BNR rezervele minime obligatorii?

Cresterile recente ale dobanzilor, la care au recurs bancile pentru a atrage mai multi lei cu care sa sustina explozia creditarii, ofera clientilor posibilitatea sa economiseasca pe termen lung fara ca sumele sa piarda din valoare la retragerea lor din banca. Depozitul bancar pe termen lung, in special, cel cu dobanda fixa, reprezinta uina din cele mai bune alternative pentru economisire, in cazul in care inflatia isi va continua trendul descendent. Majoritatea ofertelor se afla peste nivelul de 6,02 al cresterii preturilor, devenind astfel real-pozitive, dupa o lunga perioada in care ele s-au aflat sub inflatie, asigurand randamente bune pentru perioade mai lungi de un an. Termene de care populatia s-a ferit pana de curand, din cauza oscilatiilor dese ale dobanzilor, preferand depozitele cu scadente mici, la una sau trei luni, ceea ce condusese la o scadere consistenta a economiilor in banci. In martie, rata anuala de crestere a depozitelor totale ale populatiei a atins un minim de 6,7%, in termeni reali.
Se poate spune ca, in prezent, competitia intre banci s-a mutat de partea de active (creditare) pe cea de pasive (depozite), de la un excedent de lei, sterilizat de BNR cu o dobanda de politica monetara de 8,75%, ajungandu-se la un deficit de lei, la care a contribuit si majorarea, in iulie, a rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei de la 16 la 20%, care sunt remunerate cu o dobanda de 1,9%.
Competitia intre banci s-ar putea acutiza de la inceputul lui octombrie in cazul in care banca centrala va decide sa opereze miercuri, 27 septembrie, o noua modificare in privinta RMO la lei si valuta. O astfel de masura este necesara, avand in vedere ca la sfarsitul lui iulie creditarea a depasit estimarile BNR de la inceputul anului, imprumurile in lei dublandu-se in termeni reali pe componenta in lei, in timp ce cea in euro a urcat cu aproape un sfert.
O noua crestere a rezervei pentru valuta, care in prezent se situeaza la 40%, valoare care se mai intalnea in noiembrie 1995, dupa ce creditarea in moneda straina a cunoscut o adevarata explozie, ar insemna pentru institutiile bancare straine sa apeleze din nou la bancile-mama, pentru a-si majora lichiditatile, metoda folosita si in primavara. Insa este greu de crezut ca BNR va mai umbla la RMO la valuta.
Este foarte posibil insa ca acest lucru sa se petreaca cu rezervele la lei, avand in vedere ca imprumurile moneda autohtona au trecut la inceputul anului de pragul de 50% din totalul finantarilor acordate de banci, depasindu-se asteptarile BNR privind schimbarea raportului intre creditarea in moneda nationala si cele straine. In cazul in care BNR va decide cresterea RMO ea ar putea trece din postura de unic creditor al pietei monetare, in lipsa emisiunilor de titluri si obligatiuni de stat emise de Ministerul de Finante, in cea de creditor, nivelul ratei lombarde situandu-se la 14%, valoare care a fost atinsa si chiar depasita (15%) de dobanzile overnight cu care opereaza bancile la inceputul lui august. Pana la eventuala decizie de maine, BNR a atras ieri din nou lichiditati de la banci in depozite cu scadenta la o luna. Suma atrasa s-a ridicat la 3,7 miliarde lei (ceva mai mult de un miliard de euro), cele 17 banci participante la operatiune obtinand o dobanda de 8,75%/an. In privinta dobanzii de politica monetara se pare ca BNR nu o va modifica, avand in vedere ca la ultima licitatie de certificate de depozit cu scadenta la trei luni, ea a refuzat toate ofertele facute de banci ce au depasit nivelul de 8,74%, media fiind de 8,64%/an.

---

Despre autor: