Romania accepta fara riscuri reforma europeana a vinului

Romania a adoptat o pozitie favorabila reformei propuse de Comisia Europeana, pentru a elimina surplusul de vin produs in Europa, in scopul eficientizarii sectorului si pentru a-l face competitiv cu producatorii de vin din SUA, America de Sud sau Africa de Sud.
"Am pledat pentru pastrarea instrumentelor de interventie pe piata vinului si am fost moderati, cu rezerva unor amendari ulterioare a pozitiei noastre", a declarat Nicolae Flaviu Lazin, secretar de stat pentru politici agricole in Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale, in cadrul Consiliului European pentru Agricultura si Pescuit care a avut loc luni la Bruxelles, citat de Rompres.
Romania nu va fi afectata de aceasta reforma a vinului, impusa de catre Uniunea Europeana, deoarece tara noastra nu se confrunta cu o productie excesiva de vin, ne-a declarat Valeriu Cotea, presedintele Patronatului National al vinului si viei. "Romania produce anual circa 5-6 milioane de hectolitri de vin, iar aceasta cantitate este consumata in totalitate. Astfel, putem vorbi de un echilibru intre capacitatea de productie si cererea pentru consum", a precizat Cotea.
"Tarile din Uniunea Europeana care ar avea de suferit de pe urma acestei reforme ar putea fi marii producatori de vin ca Spania si Franta si nicidecum Romania", a mentionat Valeriu Cotea.
Principalii producatori europeni de vinuri sunt Franta, cu peste 30% din productia UE, Italia (28,5%) si Spania (23,2%). Valoric, Frantei ii revine si jumatate din productia UE, cu 7,7 miliarde de euro, dintr-un total de 15 miliarde. Italiei ii revin 4,2 miliarde de euro, iar Spaniei 1,2 miliarde.

Concurenta continentala, fundamentul reformei propuse de UE

UE doreste realizarea unei reforme in industria vinului pentru ca cele peste 1,5 milioane de companii producatoare de vinuri existente in Comunitatea Europeana au acumulat stocuri importante, de peste 15 milioane hectolitri, pe fondul descresterii consumului de vin. Acest lucru se traduce prin pierderi importante pentru producatorii europeni de vin, deoarece productia a ramas in continuare mare, iar capacitatea de stocare a devenit insuficienta. Un alt factor care a contribuit la adoptarea acestei decizii este presiunea pe care o exercita cantitatea de vinuri importata de pe alte piete, cum ar fi cele americane.
Statele Unite s-au impus ca fiind cel de-al patrulea producator si al treilea consumator mondial de vinuri. In privinta productiei, SUA au depasit Argentina, China, Australia, Africa de Sud si chiar si Germania. Mai mult, tarile Lumii Noi au reusit sa isi mareasca cota de piata in ultimii 20 de ani de la 1,7% la 21,4%, in detrimentul tarilor europene.

Reforma se poate realiza pe mai multe fronturi

La momentul actual, UE are in vedere mai multe variante de realizare a reformei vinului, cum ar fi: orientarea spre plati directe, conform reformei Politicii Agricole Comune initiate in 2003, si liberalizarea totala a sectorului vinului, cu transferarea bugetului spre masurile de dezvoltare rurala.
Cu ocazia intalnirii de luni de la Bruxelles a fost eliminata varianta extrema a proiectului de reforma care prevedea distrugerea masiva, in termen de cinci ani, a 400.000 de hectare de vita-de-vie, adica 12% din cele 3,4 milioane de hectare cate sunt in tarile UE.
Prin adoptarea reformei din industria vinului, UE vizeaza cresterea competitivitatii producatorilor europeni de vinuri, intarirea reputatiei vinurilor europene si recastigarea segmentelor de piata.
Totodata, prin aplicarea reformei se asteapta o echilibrare a raportului cerere-oferta, simplificarea procedurilor, in paralel cu pastrarea traditiilor in productia de vinuri si protejarea dimensiunii sociale si ecologice a mediului rural.

Comisia Europeana va lua o decizie in 2007

Comisia Europeana va lua o decizie finala privind reforma vinului la inceputul anului 2007. Statele membre vor decide cum se va reforma sectorul vinului si vor hotari in Consiliul European modul de reforma, dupa ce vor consulta Parlamentul European. Este de asteptat ca reforma vinului sa intre in vigoare in 2008-2009.

Cornul si laptele, in discutie la Bruxelles

In cadrul intalnirii de la Bruxelles, ministrii Agriculturii din tarile membre au analizat diferitele posibilitati de modificare a regulamentului de sustinere a schemei laptelui pentru scoli. Unii oficiali europeni au propus ca subventiile sa nu se mai acorde in functie de continutul in grasimi, avand in vedere ca trebuie combatuta tendinta de ingrasare a tinerilor, iar altii au introdus in discutie ideea unei diversificari a produselor lactate vizate de aceasta reglementare.
"Pentru noi, este de interes pentru ca, pe viitor, vom putea sa transferam pe aceasta schema de finantare sprijinul pe care il dam in scoli", a declarat Nicolae Flaviu Lazin.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe