Urbanistica oraselor medievale din Ardeal

In peisajul tinerilor arhitecti romani, Irina Baldescu face figura aparte. Diplomata a Institutului de Arhitectura "Ion Mincu" din Bucuresti in 1998, Baldescu apartine primei generatii de bursieri postbelici ai scolii Romane din Roma.
Cei doi ani petrecuti la Roma (1999-2000), la care se adauga specializarea in restaurare si cei trei ani ai extrem de selectivului "dottorato di ricerca" italian, ii permit sa aprofundeze studiul urbanisticii medievale inceput in tara, si sa-si consolideze in mod admirabil solida formatie umanista. Fiindca, asa cum demonstreaza teza de doctorat despre care voi vorbi in randurile ce urmeaza, Irina Baldescu nu este doar un tehnician al plansetei de arhitect, ci si o excelenta cunoscatoare a istoriei si civilizatiei medievale, a latinei si germanei sfarsitului de ev mediu si a epocii Reformei (fruhneuhochdeutsch). Cartea Irinei Baldescu despre orasele fortificate din Transilvania, cu studii de caz ale Clujului, Sibiului, Brasovului si Bistritei, nu este o simpla lucrare de biblioteca, ci o adevarata cercetare pe teren si in arhivele acestor orase sau in cele austriece, contribuind punctual la datarea diverselor structuri civile, religioase si militare de care se ocupa.
De pilda, faptul ca impunatoarea biserica parohiala (azi catedrala catolica) din centrul Clujului poarta hramul Sfantului Mihail poate demonstra ca fondarea ei pe situl actual a avut loc in perioada in care orasul era inca subordonat episcopiei de Alba Iulia (1270/72-1313/16?), a carei catedrala era dedicata aceluiasi sfant patron (p. 173). Capitolul despre Cluj, a carui topografie o pot vizualiza mai bine ca locuitor al acestui oras, aduce multe lamuriri fascinante asupra dezvoltarii urbane a acestuia, de la vechiul castru (cu centrul in actuala piata a Muzeului), inspre noua piata medievala (Theatrum civitatis in documente de sec. XV-XVI) dominata de biserica Sf. Mihail. Impartirea orasului in cinci "cartiere" poate fi observata si astazi, dat fiind ca principalele axe medievale, ba chiar si cele romane (de curand s-a descoperit o bucata din strada romana nord-sud a orasului) au fost pastrate. Interesanta este precizarea ca structura fortificata medievala nu a urmat conturul orasului din acea vreme, ci are la baza un "plan urbanistic", care inclusese intra muros zone virane sau construite precar, pe care ulterior municipalitatea le-a cedat, de pilda, ordinelor mendicante, in special franciscanilor (pp. 184-85). Precizari interesante gasim despre capela, distrusa astazi, a Sf. Iacob, pe care unii cercetatori o credeau lipita de Sf.

---

Despre autor: