Pete negre pe cercetarea romaneasca

Jumatatea plina a paharului cercetarii romanesti este ca noua guvernare portocalie a dat mai multi bani pentru oamenii de stiinta si inventatorii romani decat oricare alta guvernare ce s-a aflat la conducerea tarii pana in 2004. Jumatatea goala poate fi cautata in lipsa unor mecanisme total transparente prin care acesti bani, mai multi ca oricand, s-au cheltuit! Nu criteriile de evaluare au lipsit, ci evaluatorii de calitate! Nu formatelele europene pentru cercetare au fost hiba, ci faptul ca administratorii proiectelor au fost si jucatori, castigand la limita conflictului de interese si a moralitatii. Despre petele negre ale Programului Cercetare de Excelenta puteti afla mai multe intr-un documentar in exclusivitate realizat si prezentat de ZIUA.
Capetele de acuzare
Asociatia cercetatorilor romani Ad Astra, Solidaritatea Universitara si Asociatia Fostilor Bursieri Fulbright din Romania au scanat, in iulie 2006, cele mai mari nemultumiri si neaunsuri provocate de aplicarea de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) si Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica a Programului Cercetare de Excelenta - CEEX. Cu un buget de 130 milioane RON pentru anul 2005, CEEX a fost lansat de Guvernarea Tariceanu cu obiectivul principal de a defini si a consolida o "arie tematica a cercetarii", compatibila cu structurile de cercetare din UE, si de a pregati entitatile romanesti de Cercetare-Dezvoltare si Inovare (CDI) sa participe la proiectele din Programul Cadru 7 (PC7) al Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013. Acest program european, pe langa finantarile in continua ascensiune prevazute de bugetul de stat pentru cercetare, va fi o sursa de finatare majora pentru cercetarea romaneasca, aflata acum in situatia de a realiza programe substantiale, interdisciplinare si cu o sustinere baneasca pe masura. Conform unei dezbateri organizate la 22 iulie 2006 de organizatiile non-guvernamentale mai sus amintite, unde a fost invitat si secretarul de stat Anton Anton, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), si la care au participat 28 de cercetatori cu publicatii ISI din Bucuresti, au fost sintetizate mai multe pete negre in finantarea si evaluarea CEEX. Succint, ele privesc "evaluarea sumara a unor proiecte in cadrul contestatiilor, trimiterea cu intarziere a rezultatelor contestatiilor, distributia problematica a punctajelor proiectului, nereguli in transmiterea fiselor de consens, probleme tehnice in organizarea competitiei, nerespectarea regulamentului de concurs in cazul numirii evaluatorilor, calitatea slaba a unor evaluatori, existenta conflictelor de interes, acordarea mai multor proiecte acelorasi directori de proiect, lipsa transparentei prin nepublicarea listei cu evaluatori folositi efectiv, lipsa de relevanta a unor proiecte, nerespectarea calendarului competitiei". Dezbaterea cercetatorilor s-a inscris in cadrul proiectului "Transparenta si obiectivitate in administrarea cercetarii din Romania", finantat de Uniunea Europeana in cadrul Programului Phare 2003 - "Consolidarea Societatii Civile in Romania" si derulat de asociatia Ad Astra.
Consilierul presedintelui ANCS castiga 30 de miliarde
ZIUA a plecat de la aceste probleme ale cercetarii romanesti si a realizat propria sa investigatie despre hibele Programului Cercetare de Excelenta. Am purtat discutii cu cativa cercetatori bucuresteni de la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" de la Magurele, cercetatori ce au contactat redactia ZIUA pentru a-si face cunoscute nemultumirile. Vocea publica a acestora a fost Serban Misicu, dr. docent la Institutul de Fizica de la Magurele, referent la cele mai importante reviste de fizica nucleara din lume, cu docenta in Germania, care nu a obtinut nici o finantare in urma licitatiei de proiecte CEEX. Dl. Misicu crede ca cei care au organizat licitatia, respectiv ANCS, "au pretins ca au aplicat principii europene, dar n-au avut evaluatori de calitate si nici criterii de selectie". Revoltat, dl. Misicu isi deapana istoria. "Ne-au anuntat pe 22 decembrie 2005 ca termenul limita pentru depunerea proiectelor este pe 31 ianuarie 2006. Noi il asteptam din vara, cand conducerea ministerului ne-a dat asigurari ca o sa avem bani pentru cercetare. Practic, trebuia sa faci in ceea ce a mai ramas dintre sarbatori si primele zile de lucru din 2006 consortii de lucru cu parteneri din universitati si institutii de cercetare din tara, un maldar de acte, de scris proiectul. Termenul a fost incredibil de scurt", ne-a spus Serban Misicu. "Apoi, cand sa aplici fisierele doc ale Programului CEEX ne-am confruntat cu situatia ca erau versiuni vechi fara licenta. In loc sa ne fi ocupat de stiinta si cercetare trebuia sa facem documente si birocratie. Rezultatele le-au publicat dupa 5 luni de la expirarea termenului anuntat de MEC. S-au scuzat si au dat vina pe evaluatori pentru aceasta intarziere, dar raspunsul a fost total nesatisfacator. Oamenii din ANCS, adica administratorii CEEX, au castigat proiecte fara probleme. Valer Almasan, care ocupa pozitia a treia in ANCS, prietenul din studentie al secretarului de stat Anton Anton, e unul dintre castigatorii a doua proiecte de 15 miliarde lei vechi, cat revine fiecarui proiect castigator. Vi se pare moral? Colegul lui Tariceanu la Institutul de Constructii, Anton Anton, devine secretar de stat, care are si el un vechi coleg pe care il face consilier si care castiga un proiect de 15 miliarde! Sunt cercetatori care au depus contestatie si nu au primit nici un raspuns pana acum. Cei de la ANCS nu vor in ruptul capului sa faca publica lista evaluatorilor care au notat efectiv. De ce se ascund? De ce nu vor sa fie transparenti? Pentru ca sa manevreze cum vor si pe cine vor. Pentru ca sunt evaluatori care n-au lucrari si CV. Pentru ca sa castige cei din gasca lor, cum e Vasile Nicolae, organizator de expozitii MEC, reprezentant al Patronatului in MEC, castigator a doua proiecte, care n-ar putea sa prezinte publicului pe Internet nici macar titlul unei lucrari stiintifice realizate de domnia sa. Nu toti care au castigat sunt niste hahalere, sunt si cercetatori de calitate. In loc sa dea bani adevaratilor cercetatori, au strecurat miliarde la oamenii lor. Si-au batut joc de noi cu contestatiile, n-au aplicat criteriile de evaluare, pe lista principala de castigatori ca si pe cea de rezerva sunt in principiu aceiasi castigatori. Din 910 contestatii, au raspuns numai la 60, care erau in mare tot oamenii lor. E foarte simplu daca vrei sa fi transparent: sa arati cine au fost cei care au judecat si cine au fost cei care au castigat! Nu pot sa nu iau in calculul realitatii concluzia unui mare numar de cercetatori romani care afirma in rapoarte oficiale ca Programul CEEX 2006 ilustreaza in parte faptul ca centrul de greutate al actiunilor de coruptie si trafic de influenta in principal se deplaseaza acum in sistemul de educatie si cercetare, zona in care urmeaza sa fie vehiculate in viitor importante sume de bani. Modul in care MEC gestioneaza fondurile ne sugereaza ca deja sunt puse la punct adevarate retele de dirijare a banilor catre anumite institutii si persoane situate foarte departe de zona de performanta stintifica", spune acesta.
De la 0 puncte initial, la 90 dupa contestatie!
Atat cercetatorii de la Ad Astra, cat si cei de la Magurele, au prezentat cateva cazuri de directori de proiecte finantate de ANCS care sunt si functionari in MEC, ANCS sau institutii subordonate ANCS si care nu au o activitate de cercetare dovedita prin publicatii de nivel international. Aceste cazuri, sustin cercetatorii contactati de ZIUA, contravin bunelor practici internationale si normelor morale. Astfel, din datele oficiale prezentate de catre ANCS reiese ca functionari ai MEC-ului si ANCS (administrator CEEX) sunt directori ai mai multor proiecte finantate: "Nicolae Vasile (fost sef al Camerei de Industrii si Comert Bucuresti, reprezentant al Patronatului in MEC) - doua proiecte finantate, plus o Rezerva; Valer Almasan (consilier personal al presedintelui ANCS) - doua proiecte finantate. Din 917 contestatii, au fost reevaluate preferential, conform surselor citate, 59 de proiecte, carora le-a fost schimbat punctajul in urma contestatiilor pentru a putea prinde finantare. Starnesc adevarate semne de intrebare proiectele care au fost notate initial cu 0 puncte si, apoi, in urma contestatiei, au primit peste 90 de puncte. Proiectul cu nr. 653 depus de Dan Dascalu de la Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Microtehnologie din Bucuresti a primit initial 0 puncte si dupa contestatie 91,67, devenind proiect finantat. Maria Roth de la Institutul de Cercetari Nucleare ICN din Pitesti a saltat de la 0 puncte la 90, 67 si a primit finantare. Nicolae Vasile, acelasi cu Nicolae Vasile despre care am scris mai sus, s-a ales cu 90 de puncte in plus fata de 0 initial, iar Dan Mihai Constantinescu de la Universitatea Politehnica din Bucuresti (director general, Directia Generala Invatamant Superior, Ministerul Educatiei si Cercetarii) a trecut de pragul fatal al celor 0 puncte spre finantabilul 89 de puncte!
Un secretar de stat si trei tipuri de contestatii
In exclusivitate pentru ZIUA, secretarul de stat al Ministerului Educatiei si Cercetarii, Anton Anton, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), ne-a declarat ca pe timpul mandatului sau a crescut nivelul de finantare pentru proiectele de cercetare, de la 2 miliarde la 15 miliarde lei vechi. In 2005, pentru CEEX au fost depuse 1300 de proiecte, din care 526 au fost finantate, iar pentru 500 au fost depuse contestatii. In 2006, au fost depuse 2500 de proiecte, din care 800 au fost finantate, inregistrandu-se 900 de contestatii. Pentru fiecare proiect, computerul selecteaza aleatoriu trei evaluatori din cei inscrisi in baza de date a ANCS, evaluatori care primesc pentru fiecare proiect notat 100 lei. Din 4000 de evaluatori voluntari inscrisi initial au raspuns efectiv 1200. 400 de evaluatori erau insa in conflict de interes, astfel ca numarul evaluatorilor finali a ramas la 800. Exista trei tipuri de contestatii. Cele mai numeroase, 95% dintre acestea, considera ca proiectul depus a fost subevaluat. Aceste contestatii nu au fost luate in considerare, mentinandu-se punctajul initial. "Competenta si buna credinta a corpului de experti nu poate fi pusa la indoiala", a fost argumentul dat de presedintele ANCS in fata acestui fel de contestatie. Al doilea tip de contestatie a semnalat adunarea incorecta a punctajului. Astfel, dupa ce au facut contestatia, 6 proiecte au primit punctajul corect adunat. Al treilea tip de contestatie viza notarea cu 0 a unor proiecte neeeligibile din punct de vedere tehnic si care, dupa reevaluare, au primit peste 90 de puncte. Raspunsul domnului Anton a fost destul de subtire in privinta dublei masuri cu care au fost judecate acest tip de contestatii. Ori, de la bun inceput, proiectele nu erau eligibile si evaluatorii au notat corect, ori evaluatorii au fost de proasta calitate si au dat un calificativ fals. Si intr-o situatie, si in alta, ANCS va trebui sa gaseasca mai multe resurse de transparenta si de logica a evaluarii.
Presedintele ANCS da vina pe calitatea slaba a evaluatorilor
Dl. Anton a spus ca eroarea de evaluare cea mai mare nu a depasit 14 puncte in plus fata de notarea initiala si ca din cele 2500 de proiecte depuse anul acesta nu au fost inregistrate decat 7 erori de calcul. "Toate erorile inerente unui astfel de program sunt generate de slaba calitate a evaluatorilor", a sustinut presedintele ANCS. Miza contestatiilor e direct proportionala cu valoarea banilor dati de doi ani incoace pentru cercetare. In 2004, cercetarii ii revenea 0,2% din PIB (Produsul Intern Brut), in 2006 procentul ajungand la 0, 38 din PIB. In 2004 au fost alocati 3000 de miliarde lei vechi pentru cercetare, in 2005 - 5000 de miliarde, iar in 2006- 10.000 de miliarde. Pentru 2007, este proiectata pentru cercetare o cheltuiala de 0.56 din PIB. "Guvernarea actuala, se lauda dl. Anton Anton, a dublat fondurile ce cercetare, in termeni reali cu 65%. Toti partenerii europeni m-au intrebat cum am reusit pentru ca exemplul Romaniei e unic Europa, cand pana acum am avut doar bani de tigari". Cu privire la anuntul facut tarziu pentru sesiunea de depunere a proiectelor CEEX, dl. Anton a marturisit ca a fost ingradit de faptul ca nu putea face nimic pana cand nu avea bugetul aprobat. "Dar din septembrie 2005, am postat pe pagina web a ANCS un anunt in care avertizam cercetatorii sa se pregateasca pentru 2006", spune el.
Coleg de catedra cu Tariceanu
Despre Nicolae Vasile, secretarul de stat Anton Anton a avut de comentat doar ca nu e angajat al ANCS si ca oricine ce are in obiectul de activitate "cercetare" poate participa la licitatia CEEX. Despre Valer Almasan, presedintele ANCS a recunoscut ca sunt prieteni din anii studentiei, fiind colegi de Universitate la Cluj, asa cum a recunoscut, de altfel, ca a fost coleg la catedra de constructii a Institutului de Constructii Bucuresti cu actualul premier Calin Popescu Tariceanu. "Am fost colegi de facultate, e unul dintre cei mai destepti colegi pe care i-am avut. Nu cred ca Valer Almasan este in conflict de interese", a precizat dl. Anton Anton despre consilierul lui personal pe probleme sindicale. "Modelul fisei de evaluare este modelul european pe care m-am zbatut sa-l preiau. ANCS are licenta pentru toate aplicatiile sale. Lista celor 800 care au fost evaluatori nu a fost publicata. Daca eu public aceasta lista pun sub semnul intrebarii imunitatea evaluatorilor si lovesc in evaluatorul de buna credinta. Evaluarea CEEX e dupa un sistem inventat de comunitatea stiintifica internationala. Sunt de acord ca exista evaluatori care nu au calitatea stiintifica a celor ce au depus proiecte. Din primele 1000 de proiecte finantate, au rezultat 6 directori cu 4 proiecte finantate, 10 directori cu 3 proiecte finantate si 86 de directori cu 2 proiecte finantate. Aceste proiecte sunt pe 3 ani ceea ce reprezinta un mare castig pentru comunitatea stiintifica. La inceputul anului, dam un avans de 30%, ceea ce pana acum nimeni nu a facut in cercetarea romaneasca. In acest moment, anunt faptul ca mai finantez inca 250 de proiecte din lista de rezerva", a mai adaugat presedintele ANCS.

---

Despre autor: