Cind vine vorba despre munca, romanii seamana mai mult cu americanii decit cu vesticii din partea aceasta a Atlanticului.

Un val de elan muncitoresc s-a abatut anul acesta si asupra Statelor Unite, si asupra Europei, dar si in firmele autohtone. Daca americanii, cunoscuti deja pentru zelul profesional, au batut un nou record de constiinciozitate anul acesta, vesticii europeni nu se lasa mai prejos. Cu amenintarea imigrantilor estici in spate, occidentalii protesteaza fata de limitarea orelor de munca impuse de UE si se pun serios pe treaba. Iar romanii isi lasa serviciul o saptamina-doua pe an, dar raspund cu promptitudine la orice urgenta profesionala.

Epidemie de lucru

In medie, in satul global, un om dedica anual muncii 1850 de ore (aproape 77 de zile intregi). In Statele Unite insa muncitorul de rind depaseste cu mult aceasta norma. De altfel, 40% dintre americani nu au de gind sa isi ia vacanta in urmatoarele sase luni, arata un studiu american, realizat de grupul de cercetare Conference Board. America nu a mai cunoscut asemenea entuziasm muncitoresc din anii ’70, iar specialistii vorbesc chiar despre o „epidemie de prea multa munca, raspindita printre americanii de rind". De altfel, un sfert dintre angajatii sectorului privat nu au drept la concediul platit, Statele Unite fiind printre putinele state industrializate unde patronii nu sint obligati sa le ofere angajatilor bani in vacanta. Potrivit raportului „Working time developments", intocmit de European Industrial Observatory (EIRO), nici romanii nu stau mai bine. Angajatii autohtoni se situeaza pe ultimele locuri in Europa, cu un numar de doar 24 de zile libere in medie, in timp ce suedezii, olandezii si danezii se bucura de peste 30 de zile libere anual, avind cele mai lungi concedii platite.

La zece ani distanta

Salariatii dintr-o filiala americana a unei banci londoneze trebuie sa lucreze zece ani pentru a avea dreptul la concediul colegilor din Anglia de-abia angajati, arata un articol din „The Guardian" exemplul cel mai reprezentativ pentru diferentele de munca dintre Statele Unite si Europa. Chiar si atunci cind isi iau vacanta, americanii nu uita de serviciu. Unu din trei crede ca imposibilitatea de a-si verifica e-mailul este mai stresanta decit de a se duce la lucru.


Locul trei la munca

Cultura capitalista a concediului s-a luat si la romani. „Romanii au inceput sa isi ia din ce in ce mai putine zile de concediu. Oamenii se chinuiesc sa cistige mai mult. Cu aceasta explozie a creditelor, dorinta este de a primi mai mult, iar cei care au credite de rambursat sint mult mai atenti sa nu isi piarda slujba. Cred ca aceasta tendinta va continua si in urmatorii trei-patru ani. De altfel, noi sintem in faza prin care au trecut americanii in anii ‘60-‘70", a declarat George Butunoiu, Managing Director la agentia de resurse umane care ii poarta numele. Pe de alta parte, Luminita Keles, consultant psiholog, spune ca tinerii isi respecta perioada de concediu si chiar isi revendica acest drept in cazul in care nu li se acorda in anumite perioade profitabile pentru companie. "Cu foarte mici exceptii, nu comunica telefonul personal, iar la cel de serviciu nu raspund decit la SMS-uri si doar pentru urgente. In general, in «sezon», diferit de la o industrie la alta, nu se acorda concedii si in nici un caz mai mult de doua saptamini", arata Keles.

Contactati de urgenta

Conform unor sondaje realizate pe BestJobs anul acesta, jumatate dintre companiile autohtone impun restrictii in privinta numarului de zile libere pe an, potrivit datelor oferite de compania Neogen. 22% dintre angajatori limiteaza concediul la maximum doua saptamini, iar alti 9%, mai intransigenti, reduc timpul liber la o saptamina pe an. Pe de alta parte, angajatii nu sint deranjati de restrictiile de timp liber. Un roman din trei isi verifica e-mailul cind este in concediu si isi lasa datele de contact in caz de urgenta. Exista insa si 18% care se deconecteaza total, in timp ce alti 21% isi verifica posta electronica, dar ocazional. De altfel, raportul „Working time developments" indica o harnicie debordanta printre romani, care se situeaza pe locul al treilea in privinta numarului de ore muncite pe saptamina, dupa Lituania si Marea Britanie, inaintea Poloniei.

Harnici, de frica imigrantilor Un articol din „Financial Times" observa tendinta europenilor de a lucra mai multe ore. O directiva UE limiteaza timpul maxim pe care il pot dedica angajatii de pe vechiul continent serviciului la 48 de ore pe saptamina. Indoielile au inceput sa apara o data cu asaltul est-european al unei forte de munca ieftine. Bernd Pischetsrieder, directorul executiv de la Volkswagen, a avertizat in aceasta vara ca productia Golfurilor se va muta din Germania daca sindicatele nu accepta trecerea de la 28 de ore pe saptamina la 35. Atentia producatorilor vestici este captata din ce in ce mai mult de noile state membre, unde se lucreaza anual cu trei saptamini mai mult decit in veteranele UE.