"Uraganul", una dintre cele mai complexe operatiuni din domeniul informatic desfasurate de autoritatile romane, in colaborare cu Secret Service si FBI, a reusit sa stopeze activitatea infractionala a 130 de persoane care au comis fraude pe Internet. Desi se pare ca prin intermediul licitatiilor fictive au fost inselati aproximativ 400 de straini, deocamdata, anchetatorii au inregistrat doar 180 de plangeri. Ilegalitatile coordonate de 23 de lideri au adus celor 4 grupari de crima organizata un profit estimat la peste 200.000 dolari.
Potrivit anchetatorilor, in urma actiunii de saptamana trecuta, procurorii ancheteaza si fac verificari asupra a 62 de persoane (23 aflati, in prezent, in stare de arest preventiv), alte 68 de persoane aflandu-se pe lista suspectilor. Impotriva celor anchetati, toti din Pitesti, au fost depuse 180 de plangeri penale, numarul cetatenilor pacaliti, majoritatea din Statele Unite ale Americii, fiind de peste 400. Pentru anihilarea celor 4 grupari, care aveau legaturi stranse de afaceri, deoarece foloseau acelasi mod de operare si uneori aceleasi persoane ca sa ridice, au participat ofiteri ai Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, politisti din Arges si Valcea, Serviciul de Informatii si Protectie Interna Arges si "mascatii" de la Interventie Rapida. Intreaga operatiune s-a facut cu sprijinul Secret Service si FBI, sub supravegherea procurorilor DIICOT.
Surse din cadrul anchetatorilor spun ca cele 23 de persoane trimise dupa gratii, miercurea trecuta, sunt: fratii Florin Alexandru si Stefanita Leonard Baietica, Marius Ionel Hanganu, George Fratila, Liviu Velcea, Mihai Tanasescu, Andrei Catalin Ionescu, Marius Danut Iancu, Mihai Nania, Robert Marin Popescu, Alexandru Florin Dinescu, Marius Negulescu, Vlad Persinaru, Ionel Botea, Alexandru Marius Lupescu, Bogdan George Dumitru, Eduard Florin Porumboiu, Adrian Traian Oprea, Bogdan Marian Draghici, Marius Adrian Berevoianu, Mihai Viorel Popescu, Janos Cifra si Iulian Stefan Stanciu. Ei sunt acuzati de inselaciune si de asociere in vederea savarsirii de infractiuni, cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane, prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin impiedicarea in orice mod a functionarii unui sistem informatic, in scopul de a obtine un beneficiu material. Alti 6 inculpati au primit interdictie de a parasi localitatea in perioada verificarilor.
Anchetatorii spun ca, desi intreaga escrocherie a fost pusa la punct in cele mai mici detalii, cei in cauza nu au nici o profesie in domeniul informatic. "Pur si simplu, sunt inteligenti", spun anchetatorii. Ca sa aiba cat mai mult succes si, evident, sa castige bani foarte rapid, cele 4 grupari au ales sa ofere spre vanzare cele mai cautate produse: masini si aparatura electrocasnica. "In perioada 2004-2006, acestia au initiat, constituit si au aderat la un grup infractional, punand <

> 5 site-uri pentru licitatii frauduloase. Zeci de persoane sunt cercetate in continuare si au fost puse sub acuzare, insa activitatea lor, in raport cu a celor arestati, a fost mai mica", ne-au declarat anchetatorii.

5 site-uri false pentru victime

Dupa crearea celor 5 site-uri, care le imitau pe cele ale companiilor de comert electronic, infractorii le-au gazduit pe servere din strainatate.
Ulterior, cu ajutorul unor programe informatice, au obtinut adresele de posta electronica ale utilizatorilor reali ai acestor companii si le-au trimis mesaje (spam-uri, mesaje electronice nesolicitate), prin care le cereau sa-si introduca datele personale pentru a fi reactualizate. Odata intrati in posesia acestor informatii, ei ofereau produse spre vanzare, in numele adevaratilor clienti, pentru a-si ascunde activitatea infractionala si pentru a parea ofertanti de buna credinta.
Dupa ce intrau in contact cu diverse victime si le convingeau sa le cumpere produsele, le solicitau ca banii sa le fie transmisi prin serviciile Money Gram sau Western Union. Uneori, pentru a fi si mai credibili, acestia propuneau victimelor sa trimita banii pe numele unei rude, iar, ulterior, confectionau documente de identitate false si ridicau banii din afara Romaniei.
Pentru a nu cadea in plasa unor astfel de infractori si pentru a nu pune la dispozitie date despre cartile de credit, Politia atrage atentia asupra mesajelor nesolicitate sosite prin posta electronica. Niciodata nu trebuie accesat link-ul transmis in continutul e-mail-ului, trebuie verificat in browser numele site-ului, pentru a observa diferenta fata de site-ul original al acestei institutii.
Destinatarii unor astfel de mesaje ar trebuie sa contacteze banca sau institutia financiara, pentru a verifica daca le-au transmis astfel email-uri, cu toate ca in politica bancilor nu sunt folosite astfel de procedee pentru solicitarea datelor confidentiale. Este foarte important de stiut ca nu trebuie divulgate niciodata numarul de card, data expirarii si codul PIN.