Cercetarile lui Nabokov in domeniul entomologiei, respectiv studierea vietii lepidopterelor, ii aduc, inainte chiar de a deveni celebru ca scriitor, reputatia unei autoritati recunoscute in materie.
Paralel cu preocuparile sale artistice, care is
Cercetarile lui Nabokov in domeniul entomologiei, respectiv studierea vietii lepidopterelor, ii aduc, inainte chiar de a deveni celebru ca scriitor, reputatia unei autoritati recunoscute in materie.
Paralel cu preocuparile sale artistice, care isi gasesc expresia pe plan universitar in cursurile de literatura comparata si de literatura rusa tinute mai intai la Colegiul Wellesley, iar dupa aceea la Universitatea Cornell - prelegerile sale asupra lui Flaubert, Joyce, Turgheniev, Gogol, Tolstoi atragandu-i unanime elogii - desfasoara o sarguincioasa activitate la Muzeul de Zoologie Comparata de pe langa Universitatea Harvard. Desi nu are studii de specialitate, pregatirea sa fiind cea a unui autodidact, munca pe care o depune se caracterizeaza prin spiritul ei riguros stiintific. Este interesat mai ales de o magnifica specie de fluturi cu aripile albastre (polyommatini). Mai tarziu, avea sa noteze ca intre 1949 si 1959, adica in decurs de 10 ani, a strabatut nu mai putin de 150.000 de mile (cam de cinci ori inconjurul globului!) in expeditiile sale dupa aceste minunatii ale naturii. Chiar daca unii specialisti in ramura entomologiei care se ocupa cu viata si obiceiurile fluturilor, i-au reprosat, probabil gelosi pe faima sa literara, lipsa de studii formale in domeniu, munca depusa pentru reclasificarea unei familii de lepidoptere i-a adus o mentiune in lucrarea clasica din 1951 a omului de stiinta american Alexander B. Klots, Field Guide to the Butterflies of North America (Ghid de teren al fluturilor din America de Nord), ceea ce i-a facut o imensa placere lui Nabokov, laudandu-se cu aceasta recunoastere mult timp dupa aceea. Anii petrecuti la muzeu ii descrie ca fiind "cei mai placuti si bogati in surprize din intreaga mea existenta adulta".
Dupa sosirea in America, in afara de o culegere a prozei sale scurte din anii 30, Vesna v Fialte i drughie rasskazi (Primavara la Fialta si alte povestiri), de versuri si de o versiune a memoriilor sale, redactate in ruseste, nu a mai scris decat in engleza. In 1955, scena literara americana este zguduita de aparitia unuia dintre cele mai controversate romane ale secolului XX, Lolita. Povestea profesorului pedofil Humbert Humbert, care face o pasiune vinovata si distructiva pentru o pustoaica de 12 ani a fost interpretata (de unii) ca o metafora a relatiei dintre omul de litere creator si arta sa devoratoare si, totodata, ca o contrapunere intre lumea veche si cea noua: Humbert este un expatriat european care intra in contact cu lumea americana, intruchipata de o adolescenta (o "nimfeta") de o desavarsita vulgaritate.
Succesul extraordinar al romanului ii permite sa abandoneze cariera universitara si sa se consacre in intregime literaturii. In 1957 publica o scriere cu caracter partial autobiografie, Pnin, eroul fiind un profesor de origine rusa care preda la un colegiu american. Din 1959, traieste in Elvetia, la Montreux, unde continua sa publice in engleza.

Adevarul

Sursa: Adevarul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.