Bonzii si turnatorii la SRI

Clubul Roman de Presa ii someaza pe ziaristii care dau azi informatii serviciilor secrete sa renunte la jocul dublu. Cine sint acestia: fostii informatori ai Securitatii sau altii noi?

T ot noi, ca ziaristi, ar trebui sa ne intrebam daca e presa atit de curata incit SRI nu e indreptatit sa-si recruteze informatori si din rindurile jurnalistilor.

Nu mi se pare onorabil ca un ziarist sa se lase momit de serviciile secrete si sa devina informator. E nevoie de un cert deficit de constiinta profesionala ca sa te transformi in aparatul de ascultare al SRI la tine in redactie sau in domeniul in care te-ai consacrat ca jurnalist. Un ziarist-informator transforma dragostea de meserie, daca o are, in prostitutie, indiferent de motivele pentru care accepta aceasta metamorfoza. In loc sa aiba el surse in serviciile secrete, jurnalistul se face frate cu cei pe care ar trebui sa-i supravegheze pentru a-i impiedica sa abuzeze de regimul lor special.

Sa nu uitam insa ca pina la marile spargeri de redactii de acum doi ani, jurnalistii de rind se plingeau ca sefii publicatiilor centrale se cartelasera. Incit un redactor sau un reporter care devenea incomod la ziarul sau ori in mediile electronice particulare sau controlate de stat nu era angajat de concurenta, pentru a impiedica libertatea de miscare a plevustii. O cartelare care avea si un precis scop economic: pastrarea plafonului de salarizare la un nivel scazut. In perioada aceea, dar si mai tirziu, s-au ingropat anchete, dupa aratarea pisicii cui trebuia sa plateasca daca voia ca subiectul sa nu apara in presa. Au fost bagate in adormire, tot atunci, investigatii privind activitatea guvernului Nastase, din cauza publicitatii platite de ministere. Dupa caderea lui Adrian Nastase, o parte dintre aceste investigatii s-au trezit la viata. O desteptare care a avut legatura si cu miscarile de trupe din presa. Cu acest prilej au fost publicate investigatii pe care autorii lor si le vazusera stopate la publicatiile de unde au plecat.

N-ar fi de mirare ca unii dintre ziaristii carora li s-a bagat pumnul in gura sa-si fi luat jumatate de norma la vreun serviciu secret. N-ar fi, iarasi, de mirare daca unii dintre ziaristii informatori s-au adresat serviciilor secrete din revolta fata de gazetaria de santaj. Sau pentru a avea o proba, la o adica, daca ar fi acuzati de complicitate prin tacere. Asa ca apelul Clubului Roman de Presa, organizatie de factura patronala, adresat ziaristilor: sa rupa relatiile cu serviciile secrete, fiindca, altfel, cei prinsi dupa aceea vor fi izgoniti din presa, probabil ca nu va speria pe nimeni. Iar daca se vor gasi jurnalisti mai anxiosi sau dornici de publicitate care sa recunoasca, vom fi cu siguranta martorii unui scandal de amploare, cu dezvaluiri care i-ar putea face pe unii dintre bonzii presei de azi sa pice mai prost decit informatorii serviciilor secrete.

---

Despre autor: