ca persoana sa refuze recrutarea, dar sa accepte aceste "contacte" periodice sau ocazionale cu ofiterul, in scopul oferirii unor (pe parcursul carora se transmiteau, unidirectional) informatii verbale. Faptul ca nu se semna nimic, nu se consemnau per
ca persoana sa refuze recrutarea, dar sa accepte aceste "contacte" periodice sau ocazionale cu ofiterul, in scopul oferirii unor (pe parcursul carora se transmiteau, unidirectional) informatii verbale. Faptul ca nu se semna nimic, nu se consemnau personal aceste informatii, creau persoanei in cauza un sentiment de normalitate, o constiinta mai putin incarcata, ajungand chiar sa stabileasca relatii de amicitie cu ofiterul de contact. Insa, aceste dialoguri erau redate de ofiter ulterior intalnirii sau erau transcrise de pe benzile de interceptare a convorbirilor telefonice, in cazul in care contactarea era telefonica. Aceasta metoda a Securitatii, mult mai insinuanta si, uneori, mai eficienta decat o recrutare sau o urmarire, isi releva abia acum importanta. Rolul, pe care l-a jucat in munca de culegere de informatii, este unul major deoarece pe parcursul acestor contactari, se obtineau adesea informatii importante prin care se puteau schimba destinele unor oameni, se produceau delatiuni grave sau, in cele mai fericite cazuri, persoana contactata era constienta de pozitia sa si incerca sa ajute alti oameni, folosindu-se de aceste discutii. Pe de alta parte, persoanele aflate in contact, care, de cele mai multe ori, aveau un anumit statut social, erau folosite de catre Securitate pentru a exercita o influentare pozitiva asupra altor persoane urmarite de Securitate.

"NICA"
Nota sinteza in DUI NICA:1
"/.../ vor fi intreprinse urmatoarele masuri:
Intensificarea urmaririi numitului N. si concomitent contactarea sa periodica in scopul influentarii pozitive si pentru a-i crea convingerile ca se afla permanent sub controlul organelor noastre si astfel vom contribui intr-o oarecare masura la reducerea exercitarii influentei asupra tinerilor intelectuali si de asemenea mai putine legaturi si schimburi de materiale cu reprezentanti ai emigratiei reactionare."

Nota cu reproducerea discutiei purtata de conducerea ministerului cu N.C. in ziua de 08.07.1972 la Tunari, intocmita la data de 24.07.1972 :
Dupa cateva discutii introductive N.C. spune ca va sta la dispozitie, avand in acest sens carnetul sau in care a notat zi de zi ce a facut pe timpul sederii in Anglia si Franta. /.../N.C.: Poate va intereseaza intalnirile mele cu romanii acolo, dupa cum vedeti eu sunt vorbaret si va rog sa canalizati aceste discutii dvs.
Ofiterul: Da, o sa ne straduim.
N.C. Doriti sa relatez ceea ce am facut in fiecare zi sau sa arat romanii cu care m-am intalnit ?
O.: Sa aratati cu cine v-ati intalnit si pe urma sa-i luam la rand pe fiecare, dar sa urmarim doua lucruri: care a fost reactia lor la intalnirea cu dvs; care este pozitia lor fata de tara. Ce ati constatat la ei fata de patrie?
N.C.: In primul rand celor cu care m-am intalnit le-am pus problema direct. Eu vin aici din Romania, dintr-o cultura care inca este vie. Voi aveti aici o imagine inghetata a Romaniei, pe undeva credeti ca detineti cheile unei Romanii eterne, dar Romania este vie, acolo se intampla ceva, nu spun ca in probleme de politica, dar cultural, acolo cresc oameni, sunt tineri care trebuie favorizati, este o cultura in curs.
O.: Da, despre culturalii acestia sa ne spuneti
N.C. /.../ Pe data de 19.05.1972 am plecat cu avionul, iar cand am ajuns la Londra, ma astepta fosta mea sotie, cu un tanar cu masina. Foarte interesant acest tanar, unul M., care a fost inginer aici si a ramas in Franta, de care s-a indragostit o femeie, jumatate frantuzoaica, jumatate romanca M.S., pe care a scos-o din tara. /.../
O.: Dar despre Romania v-a spus ceva acesta ?
N.C.: Am discutat cu el, dar nu prea multe, intrucat el este mult mai tanar decat mine, dar l-am intrebat cum de face aceasta munca, dumneata esti inginer, ai studii frumoase. Nu a dat curs discutiei./.../ M-am intors apoi la Londra pentru a vedea ce mai era de vazut. Am vazut si lucruri bune, si proaste. La Londra am vazut doi romani interesanti. Unul despre care poate stiti, unul M., mai putin interesant, dar semnificativ dupa felul cum judeca tara si altul R., care are o situatie materiala foarte buna si care a fost omul lui Maniu. Acesta are bani, suprafata, iar in timpul cat am fost eu detinut, a scris despre mine ca om de stiinta. Am luat o masa impreuna cu el, timp in care i-am reprosat ca nu trebuia sa faca din mine un erou si sa scrie despre persoana mea. Mi-a povestit despre situatia lui, despre interesul care-l manifesta pentru a cunoaste ceea ce se intampla in tara. In termeni foarte generali s-a situat pe pozitia unui refugiat si in ultima instanta m-a intrebat :
Domnule, iti este jena sa ramai aici?
Eu i-am raspuns ca o justificare personala ca nu, apoi am alunecat discutia spre alte probleme referitoare la preocuparile mele, la scrierile care mi-au aparut in publicatiile din tara etc. /.../
O.: Atitudinea lui S.G. fata de tara este schimbata, colectiva etc ?
N.C.: Sigur, atitudinea lui este schimbata, are o atitudine colectiva, este consultat de catre tara, a avut intalniri nu stiu cu ce ministru din Romania. /.../
O.: Da, credem ca este bine sa prezentati in detaliu cazul M.L.
N.C.: Ideea lui M.E. este ca Europa este un continent foarte reusit din punct de vedere tehnico-stiintific si cultural, dar pentru o afirmare necesita o conlucrare cu continentul asiatic cu vechi traditii de cultura, ar fi necesar crearea unui institut de cercetari orientale. De asemenea, punctul de vedere al lui M.E. este ca Romania se afla la interferenta dintre cele doua continente ca marea noastra politica externa ar fi intregita si cu cea culturala. Pe M.E. il intereseaza viitorul culturii romanesti mai mult decat al culturii europene. De aceea trebuie realizata aceasta mediere dintre oamenii de cultura de peste granita cu tara, ca M.E. are vocatia acestei medieri.
Dar sa revin la capitolul M.L. si V.I. Le-am spus ca avem nevoie de C., de B., de A.C., de M.E. si E.T. /.../ Tot atat de necesar acestui scop este si M.E. de aceea am insistat la M.L. si V.I. sa-i lase pe acestia sa colaboreze cu tara, sa nu-i critice pentru ca trimit lucrari in tara, sa nu-i tuteleze si sa nu-i considere ca pe niste sclavi dependenti de ei. /.../
M.L. zice : Tu crezi ca ai vreo activitate in tara. Crezi ca poti face ceva in tara? Poti sa publici. Nu vezi ca abia publici cate o carte? Dar daca ai sta aici, ai vorbi o data pe saptamana intregii natiuni romane. Eu le-am spus ca nu-i mai asculta lumea. Ca eu nu-i mai ascult de ani de zile, si stiti de ce, nu pentru ca imi este greu... Nu va asculta lumea asa cum credeti. Din cand in cand mai deschide omul radio, ia sa vedem ce spun aia, dar nu sunteti chiar asa de... Adica ea asa credea ca de acolo as putea face treaba mai multa decat de aici. Eu le-am spus insa ca chiar daca nu mi se publica cartile, suntem oameni de cultura, tendinta noastra este sa creem o obligatie, ca intrarea mea in cultura a creat in specialitatea mea anumite obligatii.
O.: Ne-ar interesa sa ne spuneti ceva despre intalnirea cu M.E. ?
N.C.: /.../ Lui E. ii plac foarte mult scriitori din acestia tineri mai ales S., I.A., B.; M.E. apreciaza ca acesti tineri se gandesc la marea cultura romaneasca, este impresionat. /.../ Dar E. este nemultumit ca este tradus in Polonia, in Cehoslovacia si nu este tradus in Romania, in tara sa. M.E. mi-a cerut sa-l traducem aici si sa aratam ca, chit ca (aici sunt - nota redactiei) unele probleme cu religia, la el nu este o problema de mistica, de religie. /.../ Daca ar fi sa ia el un mare premiu tot asupra tarii noastre s-ar rasfrange, el fiind roman. Ca inima, ca sentimente, este roman...2
RAPORT - cu principalele probleme rezultate din discutiile cu N.C.
"In cadrul discutiilor purtate recent cu filozoful pensionar N.C., reintors dupa o calatorie de trei luni in mai multe tari din Occident, au rezultat urmatoarele probleme mai deosebite. Inainte de a pleca din tara a solicitat o audienta la tovarasul Cornel Burtica pentru a stabili modul cum sa actioneze spre a-l determina pe M.E. sa vina in Romania. Nu a reusit sa-l intilneasca in Franta, E.M. aflindu-se in acea perioada la Chicago si in consecinta nu a putut aborda aceasta chestiune. Mentionind ca de aproximativ doi ani M.E. si-a luat cetatenia americana, N.C. si-a exprimat parerea ca acesta ar fi venit demult in tara daca alti emigranti romani nu l-ar fi influentat sa nu se intoarca si sa adopte atitudine ostila guvernului roman, asa cum au procedat si cu G.E., cu B.C. si altii.
La Madrid, N., a fost invitat de Fundatia Pasteur sa tina o conferinta la universitate, la care au participat oameni de cultura, profesori universitari, studenti, intre care si unii de origine romana. In cele patru zile petrecute in capitala Spaniei, a cautat sa evite un anumit grup de romani temindu-se de implicatiile pe care le-ar fi putut avea in urma unor contacte cu lumea veche, cu emigrantii romani stabiliti acolo. Ulterior a aflat ca V.H. nu a vrut sa vina la conferinta sa deoarece se afla in relatii proaste cu G.U. - initiatorul acestei manifestari culturale, caruia ii reproseaza faptul ca a reluat legaturile si vine in tara in timp ce el - V. - continua sa faca pe intransigentul acolo, ca multi altii.
In R.F. Germania l-a reintilnit pe O.B., profesor de limba romana la Universitatea din Dortmund care dupa 30-35 ani de exil, acum la virsta de 60, spre uluirea celorlalti emigranti romani, doreste sa se stabileasca in tara. Si-a crescut cei doi copii in spiritul dragostei fata de patrie, sotia sa, cetateana vest-germana este gata sa-l urmeze, si acum incearca prin intermediul lui V.C. si a unui alt tovaras P. de la externe, sa obtina aprobarea pentru a reveni in tara si sa i se asigure un post de cercetator stiintific in materie de etnografie si folclor la un institut din centrele universitare mai mari: Bucuresti, Iasi, Cluj
.
"Aratand ca desi nu cunoaste conditiile in care B. a parasit tara in urma cu 30-35 ani si nici trecutul pe care il are, doar faptul ca se afla in cercul celor care faceau rezistenta la Paris - cu V.I., I.C., P.M. si altii - N. si-a exprimat parerea ca B.O.

Adevarul

Sursa: Adevarul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.