Noica afirmase candva: "Stari de spirit, asta ar trebui dat altora; nu continuturi, nu sfaturi, nu invataturi".
Adevarul literar si artistic" continua cu inca un episod dedicat "contactarii" procedura utilizata de Securitatea comunista pentru urm
Noica afirmase candva: "Stari de spirit, asta ar trebui dat altora; nu continuturi, nu sfaturi, nu invataturi".
Adevarul literar si artistic" continua cu inca un episod dedicat "contactarii" procedura utilizata de Securitatea comunista pentru urmarirea, manipularea si controlul (de aceasta data) mediului cultural. Numai ca aceasta "procedura" nu avea nicidecum conotatia terapeutica pe care o are cuvantul in vreo statiune balneara, ci constituia una dintre modalitatile diabolice prin care autoritatile incercau din rasputeri sa tina in viata sistemul comunist muribund. Fiindca este vorba despre Constantin Noica (in text "N.C." ori "Nica Dan") am preferat sa apelam la un eseu introductiv scris de Sorin Lavric - autorul care este actualmente cel mai apreciat exeget noician provenit din tanara generatie.Noi vom relua cateva idei scrise tot aici intr-un numar mai vechi al revistei (15 oct.2005). Porneam acolo de la "Jurnalul fericirii" in care Nicolae Steinhardt nota modalitatile de raportare la universul concentrationar. Steinhardt vorbeste depre solutia Soljenitin ("de-acum incolo sunt un om mort") - un astfel de om nemaiputand fi amenintat, santajat etc; despre solutia Zinoviev, "zurbagiul" (acela care "pentru nimic in lume nu intra in sistem") - individ slobod la gura precum copilul din povestea regelui gol; in sfarsit, solutia Vladimir Bukovski - "in prezenta tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, napastelor, primejdiilor nu numai ca nu te dai batut, ci, dimpotriva, scoti din ele pofta nebuna de a trai si de a lupta". In consecinta, pe langa cele trei solutii - (1) "moartea consimtita, asumata, anticipata, provocata", (2) "nepasare si obraznicie", (3) "vitejia insotita de o veselie turbata" parintele Nicolae de la Rohia precizeaza din start ca mai exista solutia mistica, aceasta "fiind consecinta harului, prin esenta selectiv".Cu mai multe prilejuri am indraznit a identifica o paleta mai nuantata acoperita de asa-numita "solutie mistica" - pe care o numim, mai larg, spirituala. si identificam in Sandu Tudor un reprezentant exemplar al solutiei mistice propriu-zise ori in Vasile Lovinescu unul dintre putinii reprezentanti ai solutiei initiatice (a nu se confunda cu cea mistica). Dar ne intrebam totodata unde am putea incadra persoane libere prin intreaga lor viata spirituala precum Alexandru Dragomir ori Marcel Avramescu?Ceea ce-i deosebeste pe primii consta in faptul ca au fost urmati de cercuri de discipoli caracterizate printr-o anume coerenta si constiinta de grup: Sandu Tudor a fost motorul Miscarii "Rugul Aprins" (la un moment dat, grupul a fost preluat de Pr. Ioan cel Strain adevaratul "maestru ascuns"), Vasile Lovinescu a fondat si coordonat grupul de studii traditionale "Hyperion", Constantin Noica a fost inconjurat de un cerc prim de discipoli. Evident, pe langa cei de mai sus, nenumarati anonimi sau personaje cunoscute au reusit sa raspunda nevoii de libertate cu demnitate si curaj, cu inteligenta si inspiratie. Fiindca la limita luminoasa orice forma de libertate trimite la libertatea spirituala....

Adevarul

Sursa: Adevarul



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.