"Cazul" Hayssam si politica noastra interna

Eminamente politic, din moment ce pune in discutie teme publice, legate de institutiile statului si de securitatea nationala, "cazul" disparitiei lui Omar Hayssam e discutat in aceste zile mai ales dintr-o perspectiva - totusi - tehnica, institutionala: functioneaza sau nu serviciile romanesti de informatii?; este sau nu legal interimatul asigurat de adjunctii SRI si SIE, anuntat ca atare de presedintele Traian Basescu?; cat de grava este situatia pentru intregul sistem de securitate nationala?; cat de necesare - si in ce forma! - sunt noile legi in materie sustinute de acelasi Traian Basescu si in jurul carora s-au purtat deja polemici taioase intre presedinte si primul-ministru Calin Popescu Tariceanu, intre partidele componente ale Aliantei PNL-PD si, cu aceiasi combatanti, in interiorul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. In mai toate interventiile se discuta - asadar - chestiuni de sistem, mergand pana la semnalarea de catre seful statului a problemei de fond a "zonei sigurantei nationale" (conform declaratiei sale de dinainte de plecarea peste Ocean, pentru noua sa vizita la Casa Alba). Chestiuni politice, da!, dar din perspective generale, "de larg interes public".
"Cazul" Hayssam implica - insa - si interese mai strict localizabile ale anumitor protagonisti ai actualitatii. As semnala doua care mi se par semnificative si fac din disparitia ipoteticului terorist o tema cu implicatii mai focalizat politice, in sensul partizan al cuvantului, legat de competitia pentru imagine si de confruntarile de pe scena publica interna.
Intai, interesul direct al presedintelui in clarificarea "cazului". Dupa circa un an si jumatate de mandat, Traian Basescu sta bine la capitolul simpatiei electoratului, conducand detasat in clasamentele alcatuite de institutele de sondaje. Nu inseamna ca poate dormi linistit si ca realegerea sa in 2009, pentru un al doilea mandat, e asigurata. Neintelegerile intervenite in relatia cu premierul Tariceanu si cu PNL- nu departe de o veritabila ruTptura - lasa deschise variante mai putin roze pentru Basescu. In consecinta, s-ar putea ca, in ochii alegatorilor, sa conteze mult argumentele realizarilor sale concrete ca sef de stat. Or, cu toata implicarea sa energica, de "presedinte-jucator", in chestiunile fierbinti ale perioadei, cu toate victoriile sale in competitia cu primul ministru in momente dramatice pentru populatie (ca intr-un joc care s-ar putea intitula "Cine ajunge mai repede in zonele inundate/ la podul daramat/ la locul deflagratiei" etc.), episodul cu cel mai mare impact public a fost cel al rapirii jurnalistilor romani in Irak, incheiat "en fanfare" odata cu eliberarea lor. Imediat ce "criza" de atunci s-a declansat, presedintele a infiintat o "celula de criza" la Palatul Cotroceni, cu participarea unor reprezentanti ai serviciilor secrete, ai Parchetului s.a.m.d., a dirijat personal si autoritar operatiunile de cautare si de negociere, a iesit periodic in fata presei si a opiniei publice pentru a da amanunte si a asigura ca se fac toate eforturile pentru eliberarea jurnalistilor. A simtit ca momentul e intens emotional si a riscat, asumandu-si responsabilitatea actiunilor statului de salvare a vietii celor trei tineri gazetari. Totul s-a terminat cu bine si Basescu i-a intampinat triumfator pe pista aeroportului, la intoarcerea acasa. Dupa care a devenit din ce in ce mai plauzibila ipoteza unei farse teroriste ticluite de la Bucuresti, probabil sub coordonarea lui Hayssam. Destul pentru ca meritul recuperarii jurnalistilor sa scada dramatic. Iar acum, cand presupusul "creier" al rapirii a disparut, povestea se indreapta vertiginos catre un fiasco de imagine. "Cazul" Hayssam are si aceasta dimensiune relevanta in competitia politica interna. Presedintele Basescu a fost obligat in context sa actioneze din nou energic pentru a salva situatia, de unde solicitarea facuta sefilor serviciilor secrete de a demisiona, diagnosticul de mare gravitate privitor la "zona sigurantei nationale" si apelul hotarat pentru adoptarea de noi legi ale "zonei".
Nu trebuie ignorat nici faptul ca in "cazul" Hayssam e implicat si PSD-ul. Fostul partid de guvernamant se pronunta acum critic fata de modul in care succesorii la putere gestioneaza domeniul informatiilor si, prin reprezentantii sai parlamentari, apara discret pozitia directorilor demisionari ai serviciilor secrete, declarand ca ei trebuie sa ramana in functie pana la numirea succesorilor. Actionand astfel, social-democratii isi confirma interesul in afacere. Sa ne reamintim: Omar Hayssam a fost membru PDSR/PSD, l-a insotit pe presedintele Ion Iliescu in cateva vizite in strainatate, si s-a vorbit mult despre afacerile sale, in care ar fi fost implicati lideri ai PSD, fie ca asociati, fie ca beneficiari, directi ori indirecti. Directorii demisionari ai SRI si SIE au fost si ei figuri de prim plan ale PSD inainte de a fi numiti de catre partidul caruia ii vor fi ramas fideli. Incat, daca Omar Hayssam a avut in Romania legaturi politice devenite intre timp compromitatoare, cu PSD le-a avut. Oare in partidul unor figuri care au fost atat de influente in Romania precum Ion Iliescu, Adrian Nastase sau Viorel Hrebenciuc stie cineva ceva in legatura cu disparitia lui Omar Hayssam?

---

Despre autor: