Dupa aderare, marea provocare va fi capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Mare parte din cele circa 28-30 miliarde de euro de care Romania va beneficia in perioada 2007-2013, risca insa sa fie returnata, daca proiectele propuse de partea romana nu vor intruni criteriile cerute de UE. Intreaga responsabilitate pentru succesul proiectelor finantate din fonduri europene va reveni astfel autoritatilor romane. Pentru acest lucru este nevoie de o descentralizare reala, pentru ca decizia sa poata fi luata la nivel local. Desi avem o lege cadru in vigoare, lucrurile se desfasoara destul de lent.
Premierul are un plan
Premierul Tariceanu vorbeste pentru prima data despre necesitatea accelerarii procesului de descentralizare. "In saptamanile care urmeaza voi face o propunere privind intarirea cadrului legislativ pentru a descentraliza, pentru a se da mai multa autonomie acestor entitati de dezvoltare regionala", a afirmat luni primul ministru, in cadrul unei alocutiuni sustinute la sesiunea cursurilor Universitatii Europene de vara - 2006.
Aparent, declaratia surprinde, intrucat, in urma cu cateva saptamani, atunci cand PD a propus un plan de accelerare a procesului de descentralizare, Tariceanu declara ca un astfel de demers ar duce la blocarea intregului aparat administrativ. Iar Romania nu isi poate permite acest lucru, cu cateva luni inainte de raportul Comisiei Europene.
Potrivit unor surse guvernamentale insa, prin "saptamanile care urmeaza" se intelege de fapt urmatoarea perioada pana la raportul de tara. Propunerea legislativa pe care premierul intentioneaza sa o faca s-ar aplica astfel dupa raportul de tara din luna septembrie. De altfel, in prezent, la nivelul ministerelor se lucreaza la un proiect de restructurare a administratiei centrale, dar rezultatele nu vor fi prezentate mai devreme de luna septembrie.
Curent pro-descentralizare
In prezent, principalele formatiuni care insista ca procesul descentralizarii sa fie accelerat sunt PD si PSD. Ambele partide atrag atentia ca orice intarziere va duce la blocarea dezvoltarii regionale. La sfarsitul saptamanii trecute, Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania a adoptat o rezolutie prin care cer limitarea rolului Guvernului in deciziile privind administratia publica si cer sprijin "pentru o descentralizare reala in Romania".
Avem deja experienta fondurilor de preaderare
Fondurile de preaderare, alocate pana acum de UE si destinate proiectelor de dezvoltare din Romania au ramas in mare parte neutilizate. Principalele trei programe finantate de UE, ISPA, PHARE si SAPARD, au utilizat doar 10 pana la 20 de procente din fondurile disponibile.
Inaintea aderarii trebuiau gestionate cam 800 milioane de euro pe an. Dupa ce va deveni membra a UE, Romania va primi insa 2,5 miliarde pana la 4 miliarde de euro pe an.
Potrivit negociatorului sef cu UE, Leonard Orban, rata de absorbtie a fondurilor europene este imposibil de estimat, insa se fac eforturi ca aceasta sa fie cat mai mare. Din experienta statelor care au facut parte din ultimul val de aderare, se constata ca rata de absorbtie a fost in jur de 20%.
Despre autor:
Sursa: Curierul National
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Spațiile verzi și eficiența energetică, viziunea pentru un București sustenabil
Sursa: green.start-up.ro
-
Dan Mihăescu: Ce trebuie să știe fondatorii despre GapMinder Fund II?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt...
Sursa: retail.ro
-
Cum se poate evita insolvența. Expertul care s-a ocupat de cazul Blue Air:...
Sursa: wall-street.ro
-
Afirmații delirante din partea unui preot: femeile agresate se*ual trebuie să...
Sursa: kudika.ro
-
UniCredit vede oportunități de consolidare în România
Sursa: futurebanking.ro