15 Iulie 2006
Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de procesare si/sau utilizare de tesuturi si/sau celule vor pastra inregistrarea activitatii lor, incluzand tipurile si cantitatile de tesuturi si/sau celule procurate, testate, conservate, depozitate,
Unitatile sanitare acreditate pentru activitatea de procesare si/sau utilizare de tesuturi si/sau celule vor pastra inregistrarea activitatii lor, incluzand tipurile si cantitatile de tesuturi si/sau celule procurate, testate, conservate, depozitate, distribuite sau casate, precum si originea si destinatia acestor tesuturi si/sau celule pentru utilizare umana, pe suport scris, magnetic si microfilme, timp de 30 de ani.
Acest articol apare in proiectul de ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VI privind efectuarea prelevarii si transplantul de organe, tesuturi si celule umane, in scop terapeutic.
Victor Zota, directorul Agentiei Nationale de Transplant, ne-a declarat ca este necesara o asemenea prevedere avand in vedere "eventualele litigii care pot aparea intre primitorul de organe si specialistii care au aprobat si au efectuat transplantul".
"Timp de 30 de ani vom pastra fisa donatorului, in cele trei forme diferite: pe suport scris, magnetic si microfilme. De ce 30 de ani? Dupa atata timp este putin probabil ca un primitor de organe sa-i mai acuze pe specialisti ca s-a imbolnavit de o anumita boala din cauza organelor primite de la donator. Deci, noi stocam datele referitoare la donator tocmai pentru a evita evenimentele neplacute.
Astfel, daca apare un primitor care a facut, spre exemplu, cancer, prin datele pe care le avem stocate ii putem demonstra ca nu a primit organe de la un donator cu cancer sau ca eventualele boli ale donatorului nu puteau duce la aparitia cancerului la primitor".
In acelasi proiect de ordin se mai precizeaza ca "in cazul in care este evidenta inutilitatea si/sau imposibilitatea efectuarii manevrelor de resuscitare sau exista contraindicatii medicale de efectuare a acestora, prelevarea de organe, tesuturi si celule de la donatorul decedat, fara activitate cardiaca, la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabila si ireversibila, se face fara aplicarea protocolului de resuscitare".
Victor Zota a explicat faptul ca "nu se mai aplica protocolul de resuscitare in situatiile fara echivoc, adica in cazul pacientilor cu stop cardiac ireversibil si iresuscitabil.
Daca la spital ajunge, spre exemplu, un pacient decapitat sau cu capul zdrobit, medicii, normal, ca nu mai au de ce, nu mai au motive sa-l resusciteze".

Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.