Cu incepere de sambata, Presedintia Uniunii Europene a trecut in mod oficial in mainile Finlandei. Premierul Matti Vanhanen, care ii succede in functie cancelarului austriac Wolfgang Schuessel, si-a asumat cu aceasta ocazie angajamentul de a adopta m

Cu incepere de sambata, Presedintia Uniunii Europene a trecut in mod oficial in mainile Finlandei. Premierul Matti Vanhanen, care ii succede in functie cancelarului austriac Wolfgang Schuessel, si-a asumat cu aceasta ocazie angajamentul de a adopta masuri concrete in vederea consolidarii relatiilor dintre blocul comunitar si cetateni.
Noul presedinte al Uniunii Europene, Matti Vanhanen, s-a declarat hotarat sa reconstruiasca "legitimitatea populara" a Uniunii. El a promis totodata ca va depune eforturi pentru "o <> care genereaza valoarea adaugata", informeaza EUobserver.
Premierul a apreciat ca respingerea Constitutiei Europene in Franta si Olanda este in mare parte rezultatul imaginii opace, ineficiente si birocratice pe care o are uneori Uniunea Europeana. Helsinki doreste ca publicul european sa aiba acces la discutiile purtate in cadrul reuniunilor ministeriale, decizie adoptata de cele 25 de state membre in luna iunie.
"Acest lucru nu inseamna ca renuntam definitiv la confidentialitatea lucrarilor in cadrul Consiliului European. Nu totul va fi facut public", a subliniat Matti Vanhanen.
Presedintia finlandeza a Uniunii a promis ca va avea consultari cu partenerii europeni privind continuarea procesului de reforma institutionala a UE.
Cele 25 de state membre au stabilit ca doresc ca procesul de reformare a Uniunii sa fie finalizat intr-un interval de aproximativ doi ani. Procesul, care ar urma sa se incheie in al doilea semestru al anului 2008, va fi definitivat de Presedintia franceza a UE.
"Nu avem posibilitatea sa ajungem la un nou set de concluzii inaintea alegerilor din Olanda si Franta", a spus Vanhanen, a carui tara va deveni, foarte probabil, cel de-al 16-lea stat care ratifica, pe cale parlamentara, Constitutia.
In ceea ce priveste extinderea Uniunii, Finlanda a promis ca va continua negocierile cu Turcia si statele din Balcani si va incerca sa obtina un consens privind notiunea de "capacitate de absorbtie" a UE.
Liderii finlandezi au sporit in ultima vreme avertismentele lansate la adresa Turciei, avertizand ca negocierile acesteia cu UE ar putea fi afectate in cazul in care Ankara nu va accepta deschiderea porturilor si aeroporturilor sale pentru navele si avioanele cipriote.
Un eventual esec al negocierilor cu Turcia va fi considerat insa ca un esec personal, daca discutiile vor fi suspendate din cauza crizei legate de problema Ciprului, a tinut sa sublinieze liderul de la Helsinki.
El a notat insa ca, in conditiile in care deschiderea fiecarui capitol de negociere necesita unanimitatea celor 25 de membri, oricare dintre acestia poate bloca procesul de aderare.
Finlanda va prezida nu mai putin de 3.300 de reuniuni pana la 31 decembrie 2007.
Finlanda, tara cu 5,2 milioane de locuitori, a aderat la UE in 1995, in acelasi timp cu Suedia si Austria.
Ea a asigurat pentru prima data Presedintia Uniunii in al doilea semestru al anului 1999.

Problema energetica: UE are nevoie de furnizori alternativi

Una dintre prioritatile Presedintiei finlandeze va fi imbunatatirea relatiilor de cooperare in domeniul energetic cu Rusia si cautarea de noi furnizori alternativi de gaze naturale, a declarat la investitura noul presedinte al Uniunii Europene, Matti Vanhanen, informeaza Reuters.
Acesta a spus ca va incerca sa prezinte modelul finlandez de cooperare economica partenerilor comunitari, in special pentru a-i incuraja sa investeasca mai mult in domeniul cercetarii si dezvoltarii.
Reprezentantii Uniunii vor participa la trei summit-uri impreuna cu presedintele rus Vladimir Putin, in viitoarele cinci luni, a caror tema principala va fi reprezentata de securitatea energetica. Primul dintre acestea va fi reuniunea grupului G 8 al celor mai industrializate natiuni ale lumii, prevazut la jumatatea lunii iulie. "Cand discutam de dimensiunea externa a securitatii energetice, trebuie sa avem in vedere alternative, in special in privinta gazelor naturale", a aratat Vanhanen, a carui tara este dependenta in proportie de 100% de livrarile de gaze din Rusia. El a semnalat necesitatea ca UE sa importe cantitati mai mari de gaze lichefiate, pentru a spori securitatea livrarilor.
"Avem nevoie de conducte din nord, est si sud", a mai spus Vanhanen. In cursul Presedintiei finlandeze, cooperarea UE cu Rusia va fi amplificata prin lansarea de negocieri pentru actualizarea unui acord de parteneriat, la un summit din luna noiembrie, precum si prin cooperarea asa-numitei Dimensiuni Nordice, grupand Rusia, Norvegia si Islanda, cu UE.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.