Congresul International de Dacologie - "o contributie, si nu o opozitie"

Istoria are soarta ei. Fie ca accepta sau nu informatiile de data recenta - care pot confirma sau contrazice punctele de vedere ale celor ce au adunat marturii intru sustinerea evenimentelor relatate, fie ca respinge din start orice tip de "interventie" propusa de importanti profesionisti ai domeniului sau de entuziasti cautatori ai adevarului, supus de atatea ori prefacerii timpurilor. In aceasta nota s-a desfasurat, ieri, la Hotelul Intercontinental - Bucuresti, prima zi a Congresului International de Dacologie organizat de Societatea Dacia Revival International. Presedintele si fondatorul ei, dr. Napoleon Savescu, ramane fidel credintei sale cu care s-a incumetat, in 1999, sa deschida o poarta spre "readucerea in drepturile ei a adevaratei istorii a neamului nostru". "Eu cred ca si poporul nostru trebuie sa-si accepte istoria asa cum este ea, cu conditia sa fie o istorie corecta", ne-a declarat Savescu. "De pilda, stim astazi ca intreaga teorie a <> (ca si a derivarii celorlalte limbi europene <>) este o flagranta eroare, in pofida faptului ca pe acest neadevar a fost construita o intreaga disciplina lingvistica: Romanistica", a spus, printre altele, dr. Savescu. Referindu-se la personalitatea Regelui Decebal, in lucrarea sa "Proslavirea si diminuarea legendarei figuri a Regelui dacilor", prof. Timotei Ursu s-a oprit asupra elementelor istorice care au condus la cele doua razboaie daco-romane de pe teritoriul Daciei, care, dupa opinia sa, au generat, printr-o investigare insuficienta, diminuarea viziunii asupra importantei reale a Regatului dac, in epoca de inceput a mileniului I. Motivul? "Limitarile de natura politica impuse istoriografiei romanesti in cele cinci decenii de comunism si o oarecare incetinire a cercetarii stiintifice, de asemenea limitata de informatiile "traditionale" si de cele care au coincis cu interesele sistemului politic.
Vorbind despre "Semnificatia comemorarii Marelui Rege", conf. univ. G.D. Iscru, doctor in istorie, si-a exprimat speranta ca, incepand din acest an, al comemorarii pentru prima data a durerosului eveniment din Antichitatea noastra, "forurile academice si universitare isi vor regandi, pe temeiul izvoarelor, opinia stiintifica asupra stramosilor nostri autentici (...)". Prezentand, in urma cercetarilor de teren, " Simboluri crestine la daci", prof. Vasile Boroneant a afirmat ca "dacii cunosteau scrierea" (sapaturile arheologice din situl Chitila au confirmat acest lucru, gratie iesirii la lumina a unor fragmente de oase de animale - plate - folosite ca suport pentru scriere). "Cultura dacica simultana cuceririi romane demonstreaza ca in mediul dacic nu s-a schimbat nimic. Dacii au continuat comunicarea cu popoarele vecine, cultura dacica era puternica, raspandita unitar si avea potential uman care o sustinea. Afirmatia potrivit careia ar fi disparut, la un moment dat, este o idee falsa, pentru ca ei n-au trait niciodata ramanand in fata navalitorului", a spus Boroneant. De altfel, Muzeul Municipiului Bucuresti va gazdui, in acest an, o expozitie cu piesele descoperite de prof. Vasile Boroneant. "Va fi o sinteza de marturii incepand din paleolitic, dar in special din neolitic, epoca bronzului pana in secolul al XVI-lea, foarte strans legate intre ele; iar prin asta vreau sa fac dovada ca aici a existat intotdeauna o populatie care producea", a declarat, pentru "Curierul National", eminentul istoric si cercetator. Ionel Cionchin, George Carlugea, Viorica Enachiuc, ing. Paul Dobre au smuls auditoriului - public avizat sau dornic sa afle mai multe despre istoria dacilor si personalitatea Regelui Decebal - ropote de aplauze. Paul Dobre a prezentat publicului o masina de razboi dacica, reconstituita dupa Columna lui Traian, facand astfel proba unui mecanism performant pentru acele vremuri, folosit de catre daci in timpul luptelor, pentru demolarea zidurilor cetatilor.
Altfel spus, lucrarile participantilor la Congres raspund sintagmei organizatorilor de a fi "o contributie, si nu o opozitie" pentru stabilirea adevarului istoric.

---

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe