Sala Ronda a Hotelului Intercontinental gazduieste astazi si maine al saptelea Congres International de Dacologie, organizat de Societatea Dacia Revival International, cu sediul la New York. Editia din acest an se afla sub semnul unei comemorari: 19
Sala Ronda a Hotelului Intercontinental gazduieste astazi si maine al saptelea Congres International de Dacologie, organizat de Societatea Dacia Revival International, cu sediul la New York. Editia din acest an se afla sub semnul unei comemorari: 1900 de ani de la martiriul Marelui Rege Decebal. Participa personalitati ale lumii culturale, istorice, etnografice si stiintifice din Romania, SUA, Elvetia, Spania, Moldova, Macedonia, Albania, Italia si Germania. Din cele 120 de lucrari de specialitate primite de catre organizatorii evenimentului, Societatea Dacia Revival International, condusa de Dr. Napoleon Savescu, Consiliul Stiintific al Congresului a selectat comunicarile ce vor fi prezentate in aceasta editie. Dintre titluri amintim: "Semnificatia comemorarii Marelui Rege" (autor conf univ. G.D. Iscru), "De la Charnabon la Decebal. Organizarea politico-militara a geto-dacilor" (prof. Viorica Enachiuc), "Decebalus, Regele Daciei crestine si noi, romanii de azi" (Alexandru Stan, presedinte Dacia Revival, Filiala Elvetia), "Codex Argenteus - cel mai vechi document scris preponderent in geta" (prof. Maria Crisan), "Belaginele - dovada a vechimii valahilor in istorie" (prof. Maria Ciornei), "Personalitatea regelui Preot Decebal - eroizare si consacrare divina" (Prof. dr. Zenovie Carlugea), "Mitul dacic in opera lui Blaga" (Viorica Nebel), "Proportia divina in arta autentica precucuteniana- Numarul de aur de la Isaiia, jud. Iasi" (Prof. dr. Vicu Merlan).
"Spatiul carpato-danubian are o istorie deosebita", ne-a declarat dr. Napoleon Savescu, la conferinta de presa organizata, ieri, la Hotel Lido, "un spatiu in care se arata ca stramosii nostri au fost cei care au populat Europa si nu numai, nu trebuie sa ne dea alt sentiment decat cel al istoriei adevarate. Alexandru von Humboldt spunea, la un moment dat ca <>. Eu cred ca si poporul nostru trebuie sa-si accepte istoria asa cum este ea, dar sa fie o istorie cinstita, adevarata", a continuat Saveascu, precizand ca "dacii au avut importanta lor in istoria veche, iar daca informatiile pe care le aducem despre strabunii acestor pamanturi sunt frumoase, nu trebuie sa deranjeze pe nimeni. Faptul ca prima oara in lume s-a scris la Tartaria acum 7500 de ani (dovedit arheologic), inseamna ca in spatiul acesta a aparut scrisul. Noi stim ca spatiul carpato-danubian este cel din care Europa a inceput sa existe. Informatia nu-mi apartine mie, ci se gaseste in bibliotecile Universitatilor din Cambridge, Oxford, Los Angeles. Faptul ca limba noastra este originara din acest spatiu care s-a raspandit in toata Europa, este o concluzie la care au ajuns filologi de talie mondiala. Noi ne facem o sfanta datorie aducand aceste informatii in fata celor care vor sa le perceapa", a conchis presedintele Societatii Dacia Revival.
"Comemorand pe Marele Rege Decebal, acum cand se implinesc 1900 de ani de la trecerea lui la Dumnezeu, evocam si invocam pe stramosii nostri autentici, traco-geto-dacii, stravechimea, autohtonia si continuitatea lor in urmasi: natiunea romana", motiveaza conf. univ. G.D. Iscru, doctor in istorie. "Ii evocam, intai spre a ne cere iertare pentru marele pacat al atator inaintasi si contemporani ai nostri care i-au uitat si chiar i-au contestat, celebrand, in schimb, victoria asupra lor a unui Imperiu cotropitor, in anul 106 d.Hr. Imperiu care le-a distrus Statul national condus atunci de Marele Rege Decebal, dupa care a trecut la jertfirea sistematica a pamantului cotropit. Uitarea si contestarea s-au produs sub presiunea unei idei periculoase, aceea ca imperiile aduc civilizatie si ocrotesc popoare, ca si sub presiunea unei teze nestiintifice, teza romanizarii traco-geto-dacilor. Ambele, si ideea si teza, si-au gasit la noi si obedienti si adepti, care, de la nivelul autoritatii stiintifice si politice au indoctrinat fals atatea generatii. Si pentru aceasta raman raspunzatori".
"Peste jumatate din comunicarile care au fost acceptate la congres", afirma istoricul Timotei Ursu, "aduc puncte de vedere inedite sau in orice caz reconfirma lucruri inedite de care istoria romaneasca trebuie sa tina seama pentru a se recalifica si reconsidera. Desi acest congres nu-si propune o teza politica, e foarte important sa intelegem un lucru: aceasta noua orientare a istoriei romanesti trebuie sa confirme faptul ca dacii, respectiv vlahii, respectiv romanii, cei care traiesc in acest larg teritoriu, care nu este cuprins numai in actualele granite ale Romaniei - subliniez acest lucru- sunt europeni si nu veniti de aiurea, prin urmare ei nu trebuie sa astepte sa fie acceptati in comunitatea europeana, de vreme ce ei sunt o baza a comunitatii europene din cele mai vechi timpuri. Asta nu inseamna ca vrem sa facem politica, dar concluzia politica este inerenta. Noi suntem la noi acasa si lumea geto-dacica cuprindea nu numai cursul inferior al Dunarii sau Sarmizegetusa Regia, cum s-a incercat de multe ori sa se sublinieze cu creion rosu. Sa nu uitam ca cele 52 de dave dacice, puse in valoare de arheologia internationala se intind de la Bratislava, din Cehoslovacia, pana dincolo de Nistru. Asta ca sa vorbim numai de orizontala".
Potrivit lui Timotei Ursu, "exista o aumita rezerva a celor care sunt profesionisti, cei care-si castiga painea de fiecare zi din studiul lor istoric - oameni din cadrul unor muzee, centre de cercetare de istorie. La acest congres vin atat cercetatori profesionisti care pot sa demonstreze cu argumente ceea ce sustin cat si entuziasti. Sigur ca nu se poate face o distinctie foarte clara intre o comunicare entuziasta si alta cu argumente, decat atunci cand ea este expusa".
De selectia lucrarilor pentru aceasta editie s-au ocupat Napoleon Savescu, Timotei Ursu, consilier stiintific in cadrul societatii, si un grup de oameni avizati in materie de istorie, la New York. "In acelasi timp, am supus lucrarile opiniei unor personalitati de aici - este vorba de aceasta celebritate care este Vasile Boroneant, prof. Istru si alte personalitati care au avut bunavointa sa vada acest plan", spune Ursu adaugand ca "exista in proportie de 40-50 la suta lucruri deosebit de interesante".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.