Vladimir Spidla: Muncitorii europeni nu profita de libera circulatie

Nu exista o cultura a liberei circulatii in randul fortei de munca europene, a declarat comisarul european pentru munca, protectie sociala si egalitate de sanse, Vladimir Spidla, intr-un interviu acordat site-ului euractiv.ro. Comisarul, fost premier al Cehiei, vede in lipsa mobilitatii o mare sansa ratata.
Ce ne-am dori sa realizam prin libera circulatie, este sa-i incurajam pe muncitorii europeni sa aiba parte de o astfel de experienta la un anumit moment al carierei lor. Muncitorii europeni care au beneficiat de libera circulatie spun ca aceasta experienta e extrem de benefica in planificarea carierei lor si in managementul vietii cotidiene, a aratat oficialul european.

Piedici - Diversitatea culturala si barierele lingvistice

"Nu exista o cultura a liberei circulatii in randul fortei de munca europene sau este destul de redusa datorita unei piete a muncii duale cu un mic grup de muncitori mobili care sunt in contrast cu o majoritate statica. Muncitorii nu profita de libera circulatie pentru ca asa doresc, nu este alegerea lor, sunt obligati sa-si schimbe joburile din cauza factorilor sectoriali sau a relatiilor precare de la locul de munca", spune Spidla.
Comisarul a admis ca principalele probleme in acest sens sunt diversitatea culturala si barierele lingvistice din Europa, mult mai numeroase decat cele ale economiilor concurentiale precum cea a Statelor Unite. "Limba si barierele culturale, dar si problema cazarii si problemele legate de intoarcere fac parte din caracteristicile pietei muncii europene, care impiedica dezvoltarea unei culturi a liberei circulatii a fortei de munca. Dar putem privi aceasta diversitate ca pe un bun care permite oamenilor sa aiba acces la noi culturi si noi medii de lucru. Libera circulatie este, probabil, una dintre cele mai bune cai de a intra in contact cu valoarea adaugata a UE", a explicat Spidla.

Un grup mic mobil si o majoritate statica

Potrivit membrului CE, mobilitatea muncitorilor, in ambele sensuri, geografic si ocupational, a devenit un subiect frecvent pe agenda sociala si a ocuparii fortei de munca. Mai putin de 2% din cetatenii statelor membre activi pe piata muncii traiesc si muncesc in alt stat membru, un procent care nu a crescut semnificativ in ultimii 30 de ani.
Aproape 8% din muncitori isi schimba slujba in fiecare an si un procent sensibil mai mare nu stau in aceeasi companie mai mult de 24 de luni. De cealalta parte, aproape 40% dintre muncitori lucreaza la aceeasi companie pentru acelasi angajator mai mult de 10 ani, in unele tari procentul ajunge la 50%.
"Aceste cifre sunt indicatori de emergenta ai dualitatii pietei muncii cu un grup mic, extrem de mobil de muncitori in comparatie cu o majoritate statica. Un mare numar de muncitori sunt fortati adesea sa-si schimbe slujbele din cauza factorilor sectoriali sau relatiilor precare de la locul de munca. Nu exista o cultura a mobilitatii la nivelul fortei de munca europene si de aceea se ajunge la paradoxul pietei muncii in UE: slujba a devenit mobila, in timp ce multi muncitori nu s-au schimbat si sunt la fel de imobili", a aratat Spidla.
"Scopul anului european este de a lansa o dezbatere serioasa care sa implice toti actorii de pe scena pietei muncii: cei care cauta slujbe, angajatorii, sindicatele, autoritatile locale, organizatiile educationale si de formare, cu scopul de a sensibiliza toti cetatenii cu privire la dreptul muncitorilor de a circula liber in UE. Scopul este, de asemenea, de a-i informa despre posibilitatile care exista in aceasta arie", a mai spus el in interviul acordat euractiv.ro.

Mai sunt multe probleme de rezolvat in Romania

Comisarul a efectuat, la sfarsitul saptamanii trecute, si o vizita in Romania, pentru a discuta cu autoritatile romane despre domeniul de care este responsabil.
Ca toti oficialii europeni, Vladimir Spidla a apreciat eforturile vizibile facute de autoritatile de la Bucuresti, dar a mentionat ca mai sunt inca multe probleme de rezolvat. "Situatia minoritatilor, in special a celei rrome, a persoanelor cu dizabilitati, problemele referitoare la dreptul muncii, la dialogul social si la incluziunea sociala sunt teme majore pe care le-am discutat cu autoritatile romane si la care trebuie in mod cert sa se mai lucreze", a pus el degetul pe rana.
O alta problema este aceea a capacitatii administrative si manageriale, pentru ca Romania va primi fonduri europene care vor fi distribuite prin Fondul Social European. Este nevoie de o mai buna implementare, a punctat Spidla.
Comisarul european a nuantat faptul ca in Romania rata angajarii este sub media europeana si ca Guvernul are o politica sociala pasiva. "In Romania, rata angajarii este de 63,7%, in timp ce media europeana este de 71,3%. De asemenea, rata somajului este de 7,9% in timp ce rata medie a somajului in Uniunea Europeana este de 7,5%.
Cifrele medii nu sunt neaparat cele mai bune, dar trebuie evidentiat ca in tarile care stau cel mai bine la acest capitol rata angajarii este de 65% iar ratele cele mai scazute in Uniunea Europeana sunt de 55-56%. In Romania rata somajului nu este prea ridicata, dar este de lunga durata", a aratat Spidla.
In privinta mesajului pe care urmeaza sa-l transmita la Bruxelles in urma acestei vizite, Spidla a spus: "Mesajul meu va fi acesta: desi mai sunt lucruri de facut si nivelul progresului asteptat nu s-a atins, sunt semne clare ca Romania ia lucrurile in serios", a declarat comisarul european.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe