Propunerea de modificare a Legii 303/2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, initiata de senatorul UDMR György Frunda, a fost respinsa ieri, la Camera Deputatilor, desi a fost avizata favorabil de majoritatea deputatilor s

Propunerea de modificare a Legii 303/2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, initiata de senatorul UDMR György Frunda, a fost respinsa ieri, la Camera Deputatilor, desi a fost avizata favorabil de majoritatea deputatilor si de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Propunerea senatorului, justificata prin rezolvarea problemelor ridicate in Rapoartele de tara la Capitolul Justitie, precum si a faptului ca se incalca principiul separatiei puterilor in stat, garantat de Constitutia Romaniei, viza numirea si revocarea din functie a procurorului general al Romaniei si a adjunctilor sai de catre presedintele tarii, la propunerea CSM si cu avizul Ministerului Justitiei.
Proiectul de lege a fost respins cu 151 voturi "pentru", 91 "impotriva" si 10 "abtineri", pentru ca, fiind o lege organica, erau necesare 167 de voturi. In favoarea propunerii senatorului UDMR s-au pronuntat, potrivit Mediafax, deputatii PSD, UDMR, PRM si PC, in timp ce deputatii PD si cei ai PNL (cu cateva exceptii) au votat negativ.
Legea urmeaza sa intre si in dezbaterea Senatului, cu raport de neadoptare din partea Camerei Deputatilor. Neconcordantele dintre practicile tarilor membre ale UE si cele din Romania, precum si incalcarea articolului 134 alin. 1 prin Legea 303/2004, republicata, au fost observate de senatorul UDMR György Frunda, care a intocmit, pentru corectarea erorii, un proiect de modificare a art. 54 alin (1).
Proiectul stipuleaza ca "procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor Parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul Ministerului Justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data".
In ceea ce priveste argumentele mentionate in expunerea de motive, acestea sunt art. 133 si 134 alin. (1) din Constitutia Romaniei si respectarea principiului separatiei puterilor in stat.
Potrivit art. 1 alin. 4 "Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei puterilor in stat si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale", art. 134 alin. (1) stipuland numirea judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii, de catre seful statului, la propunerea CSM. Senatorul Frunda isi justifica proiectul prin faptul ca "adoptarea acestei modificari ar asigura in adevaratul sens al cuvantului independenta justitiei, evitandu-se orice imixtiune politica".
"Mai mult decat atat, consider ca in acest mod s-ar rezolva si problemele ridicate in Rapoartele de tara la Capitolul Justitie", mai sustine senatorul UDMR.

CSM: In cinci luni, trei propuneri pentru modificarea aceluiasi articol

Proiectul a fost avizat favorabil de CSM, prin Hotararea nr. 369 din data de 17 mai 2006. Motivele care i-au determinat pe membrii CSM sa-l avizeze favorabil sunt legate de faptul ca ministrul Justitiei, membru de drept al CSM, propune numirea in functiile respective, iar Plenul isi da avizul.
"In opinia noastra, aceasta imprejurare impieteaza asupra rolului de garant al independentei justitiei pe care il are CSM prin Constitutia Romaniei (art. 133 alin 1). In aceasta situatie, pentru a se asigura respectarea principiului separatiei puterilor in stat si a se evita imixtiunea factorului politic in domeniul justitiei, apreciem ca numirea in functiile prevazute la art. 54 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa se realizeze in aceleasi conditii ca si numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii", se arata in hotararea amintita, cu precizarea ca decizii similare au fost emise la 25 ianuarie si 1 martie a.c.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.