Pictura, o cautare fara ragaz

Ce mai inseamna notiunea de grup in arta contemporana?, cat de viabila mai poate fi ea?, ce presupune asumarea pana la ultimele consecinte a gestului de a picta, mereu atent la marile si micile ritmuri ale vietii, sfidand tentatia de a fi up to date sau trendy, cum se zice acum? Intrebari grele, va asigur, dar nu fara raspuns.
Cinci pictori candva mult mai tineri, astazi deplin maturi, se straduiesc continuu, fiindca "a picta" ramane pentru ei un gest zilnic obligatoriu, sa gaseasca un raspuns acestor probleme. Pentru ei si pentru noi toti. Asa se face ca, periodic, o data la cativa ani, ei se aduna si expun impreuna, fara un program estetic anume, de care nici n-ar fi neaparata nevoie, dar cu buna-credinta ca aceste intalniri (intre ei si cu publicul) constituie de fiecare data premisa unui nou drum. Floarea Peia, Cristian Ditoiu, Marian Dobre, Valeriu Paladi si Nicolae Badiu isi doresc demult sa fie un grup, dar nu i-au gasit, din 1996 si pana astazi, niciun nume potrivit. E drept, conditiile formale ale constituirii grupului nu se indeplinesc, insa cele de esenta da, fiindca cei cinci artisti au multe, foarte multe in comun. In primul rand sunt colegi de generatie, absolventii de pictura, cu totii, ai Universitatii Nationale de Arte. Floarea Peia e singura care a studiat la clasa lui Florin Ciubotaru. Prietenii ei de grup au fost studentii lui Horea Pastina. Desi stilurile lor de a picta difera, interesul general e indreptat, cu toata responsabilitatea, spre lumea creata, spre formele naturale, spre esenta spirituala a lumii vii.
Cea mai recenta intalnire a lor s-a produs in luna mai, intr-o dubla expunere, de desen si de pictura, la Galeriile Anticariat Curtea Veche si Apollo. Un dublet expozitional bine gandit, bine tintit, o expresie convingatoare a evolutiei lor artistice, o invitatie mai discreta sau mai explicita de a ne face partasi la framantarile si cautarile unor pictori care au refuzat sa se dea batuti, sa abdice de la menirea lor, oricat de ostila le-ar fi existenta artistica actuala, oricat de multe indoieli si nelinisti ar avea ei insisi. O proba de sinceritate aproape emotionanta, laolalta cu ocazia de a ne lasa surprinsi de schimbarile de viziune, de noutatile si abordarile cele mai proaspete ale fiecaruia dintre ei.
Au trecut trei ani de la ultima lor expozitie, deschisa tot la Galeria Apollo si zece de la prima.

---

Despre autor: