Monica Macovei se duce spre faliment. Cu viteza maxima

Nu este deloc exclus ca proiectul noului act normativ care a inflamat clasa politica, societatea civila, presa, referitor la controlul averilor demnitarilor sa fie picatura care umple paharul. In ceea ce o priveste pe Monica Macovei. Viitoarea Agentie Nationala de Integritate, asa cum este ea proiectata de catre ministrul Justitiei, a starnit o multitudine de reactii negative. I-au sarit in cap Monicai colegii din Guvern. Si au dat cu proiectul de pamant. Amanand, practic, o decizie. Dar, ceea ce este si mai semnificativ, au devenit extrem de caustice organizatiile cele mai importante ale societatii civile. Nu le enumar, pentru ca presa, inclusiv Ziarul ZIUA, consemneaza pe larg asemenea reactii. Chiar si acele ziare care au continuat sa o sustina pe Monica Macovei se pare ca au abandonat-o. Care este explicatia? A gresit Macovei? Sau viziunea ei revolutionara ii deranjeaza pe toti? De ce imi permit sa afirm ca acest membru al Cabinetului Tariceanu, adus in Executiv de presedintele Traian Basescu sub forma unei demonstratii spectaculoase a faptului ca, mai ales din aceasta zona, pot veni politicieni de exceptie, este in acest moment cu capul pe butuc?
Am pretuit-o si inca o pretuiesc pe Monica Macovei. Pentru ceea ce a facut in zona societatii civile. Drama acestui personaj, cu o personalitate accentuata, este ca a trecut cu nonsalanta dintr-o lume in care era pregatita, unde demonstra profesionalism, bucurandu-se de credibilitate, intr-o alta lume pentru care este inapta. Eu unul pot fi un excelent jurnalist - nu afirm, prin aceasta, ca sunt - dar ma indoiesc ca voi putea conduce vreodata cum trebuie Ministerul Tineretului si Sportului. Sau Filarmonica Romana. Sau Spitalul Municipal Bucuresti. Sau Ministerul Justitiei. Acest principiu este universal valabil. In cazul Monicai Macovei, el se transforma intr-o demonstratie dureroasa. Nu numai pentru ea, ci si pentru tara. Realitatea este ca, bucurandu-se initial de o sustinere fara egal, de la Presedintie pana la Guvern, partidele din Coalitie, Parlament, presa, celelalte componente ale societatii civile si - extrem de important - institutiile europene cu care Macovei a colaborat in trecut, ea a reusit, in calitate de ministru al Justitiei, sa se izoleze atat de repede si intr-o atat de mare masura, incat am toate motivele sa cred ca, in curand, foarte curand, va capota. In finalul acestui editorial ma voi referi la cauze. Acum, insa, sa ne concentram asupra ultimului demers legislativ al Monicai Macovei.
Proiectul la care ne referim exista, realizat si promovat chiar de societatea civila, din 2004. Dar nu a mai fost considerat bun de catre actualul ministru al Justitiei. Ramane un mister de ce, atata vreme cat Macovei nu este capabila sa explice motivul. Uniunea Europeana bate cu pumnul in masa si solicita, cum este si firesc, crearea unui mecanism de control al averilor demnitarilor. Care vizeaza circa 120.000 de persoane. Neprofitand, sub nici o forma, de existenta, inca din 2004, a unui asemenea proiect de act normativ, Monica Macovei a lasat sa treaca un an si jumatate pana cand a venit, din orgoliu sau din nu se stie ce alt motiv, cu un nou proiect. Pe care l-a trantit pe masa Guvernului fara ca, in prealabil, sa faca ceea ce solicita cu atata fervoare altora, atunci cand era o vajnica luptatoare civica. Adica sa-l prezinte spre dezbatere opiniei publice. Este o rusine: abia pe data de 6 ale acestei luni proiectul ei a fost pus pe site-ul Ministerului Justitiei. Ori l-a facut in pripa si a fost fortata de propriile ambitii si de timp, ori a incercat sa-l strecoare pe sest. Pe usa din dos. Sa ia Executivul pe nepregatite. Sa-l santajeze - oare a cata oara? - cu steguletul rosu al Justitiei si cu pericolul neaderarii. Proiectul lui Macovei a fost umplut de sange. Pentru ca este gandit nu cu capul, ci cu fundul. O asemenea lege nu ar fi nici functionala, daca ar trece prin Parlament, dar nici nu ar putea vreodata sa fie edictata. E, pur si simplu, un fiasco. Argumentele le pot gasi cititorii nu numai in ZIUA, ci in intreaga presa si pe posturile de televiziune.
Dar eu ma intorc la Macovei. La un destin politic pe cat de dramatic, pe atat de scurt. Trei mi se par a fi cele mai importante pietre de moara ale unui dregator al Justitiei despre care nu ma sfiesc sa afirm ca este cel mai slab din intreaga istorie de dupa '89. Prima este legea penala. Pe care a facut-o varza. Fortand o asumare a raspunderii Guvernului, dupa care au fost necesare sute de amendamente. Multe propuse chiar de ea. Caz nemaintalnit in istorie. A doua este promisiunea ferma, dar neonorata, precum ca in primavara acestui an marile probleme ale infrastructurii Justitiei romane vor fi rezolvate. Si este jale. Iar a treia si cea mai grea este ca - impardonabil pentru un ministru al Justitiei - Macovei, ca fost procuror in statul comunist, se razboieste pe fata cu judecatorii si avocatii. Dar nici procurorii nu sunt prea multumiti. Sfarsitul acestui trist episod legat de Justitia romana e aproape.

---

Despre autor: