Bilete de favoare

Auzim deseori: ""Cutaruia i s-a dat un credit preferential!""... De obicei, aceasta asociere de cuvinte e insotita de suspiciuni, de acuzatii.
Dar orice credit e preferential. Intr-adevar, banca este ""magazin de bani"", dar e un magazin ultraspecializat. La banca nu stai la coada, ca la oricare alt magazin, iar cand ti-a venit randul ceri marfa, o platesti si pleci. Aici poti sa ajungi la ghiseu, sa soliciti un credit, iar banca sa nu ti-l dea.
Cand zice banca nu? Fireste, cand nu are incredere ca va primi inapoi, la data stabilita, banii imprumutati, plus dobanda.
Argumentul, in cazul in care o banca il invoca, este de necontestat. Nu poti sa te plangi nimanui. Si nimeni nu-i poate reprosa bancii ca a refuzat un credit fiindca nu are incredere in cel care-l solicita. Asadar, banca isi alege clientii. Mai mult, in raport de calitatea clientului stabileste si dobanda. Unde apare un risc ceva mai mare de nerambursare, dobanda urca. Si invers, coboara acolo unde riscul e mai mic.
Multi cred ca bancile ucid economia cu dobanzile lor mari. De fapt, economia a fost ucisa de inflatie. Bancile nu au facut altceva decat sa-si acomodeze dobanzile la celelalte preturi. Acum cand inflatia s-a transformat in dezinflatie, dobanzile scad. Cele active, la credite; dar si cele pasive, la depozite.
Creditele, mai ales, nu pot fi rupte de piata si de preturile generale. Fiindca nu-i posibil sa ai pret fix la credite si preturi liberalizate la celelalte marfuri. Sigur, in cei 16 ani de tranzitie, adeseori dobanzile bancare au stat pe loc, iar preturile celorlalte marfuri au evoluat in conditii de piata. De fiecare data, insa, a iesit rau. Economia, in loc sa se redreseze, s-a prabusit si mai tare.
Invinovatirea bancilor pentru stagnarea economiei s-a dovedit a fi o tinta falsa. S-a ochit si s-a tras intr-o parte, in timp ce cauzele marilor boli ale economiei romanesti erau in alta parte. Intreprinderile s-au obisnuit sa dea vina pe banci pentru insuccesele lor. Jocul continua, dar cu alte piese.
Intr-adevar, o banca este un centru de putere. Fiindca de aici populatia imprumuta bani pentru consum, iar companiile sunt finantate cu bani pentru investitii. Peste tot, in lume, in tari dezvoltate si in tari in dezvoltare, cel care solicita un credit si banca il refuza va fi nevoit sa renunte la casa, la masina, la mobila, la frigider ori la televizor. Sau, in cazul unei intreprinderi, la innoirea produselor ori la reluarea ciclului productiei.
Decizia poate fi luata dupa bunul plac al bancii? Aparent. In realitate, intervine un calcul economic. Telul este ca banilor aflati in banca sa li se gaseasca intrebuintarea cea mai buna. Cea mai profitabila. In plus, orice banca e nevoita sa tina seama de concurenta pe care i-o fac toate celelalte banci, pe o piata libera. E drept ca nu ai cui sa te plangi cand o banca iti refuza creditul. Dar daca o banca n-a judecat bine si vei obtine creditul de la o concurenta a ei, banca in cauza pierde.
E timpul sa fie fortat un
avant economic sanatos, bazat pe mai multa eficienta si pe mai putina inflatie. Normal, banii trebuie sa ajunga la cei care calmeaza inflatia. La cei care vor sa investeasca mai mult, sa creeze noi locuri de munca ori sa le restructureze pe cele vechi, sa asigure mai multa productivitate si mai multa competitivitate. In acest fel, salariile vor creste, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Important este, insa, ca roata afacerilor sa se invarteasca fara odihna, in asa fel incat surplusul de bani sa fie absorbit de activitati productive, si nu de preturi.

---

Despre autor: