Lobby-ul ramane un subiect controversat

Diferenta dintre trafic de influenta si lobby este o problema tot mai des dezbatuta, iar reglementarea legislativa a lobby-ului, chiar daca este un subiect controversat, se face tot mai necesara, in special in economie, a declarat, ieri, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Victor Babiuc.
"Dezbaterile publice sunt tot mai necesare pentru ca mediul de afaceri, pe de o parte, si legiuitorul, pe de alta, sa nu se suspecteze ca prin promovarea unui asemenea proiect se legalizeaza traficul de influenta, in timp ce, in fapt, este un proiect care sa impiedice traficul de influenta", a precizat procurorul Valeriu Dabu, la seminarul "De la trafic de influenta la lobby profesionist".
Scopul dezbaterii organizate de CCIR impreuna cu Asociatia Romana a Profesionistilor in Relatii Publice (ARRP) a fost stabilirea granitei dintre lobby - ca practica legitima si utila - si traficul de influenta. Dezbaterea s-a adresat companiilor multinationale, IMM-urilor, firmelor de PR, firmelor de avocatura, autoritatilor publice.

Bruxelles-ul are 15.000 de lobby-isti

Numarul lobby-istilor a crescut ingrijorator la Bruxelles, la fel si reglementarile dictate de acestia, ajungand la aproximativ 15.000. Cele zece tari care au aderat la UE in 2005 isi trimisesera cu sase-sapte ani inainte lobby-isti la Bruxelles. De altfel, o organizatie a lobby-istilor, SEAP (Society of European Affairs Profesionals), a trimis Parlamentului European o plangere in privinta lipsei de locuri si de casti. Ei au argumentat ca lobby-ul a devenit parte integranta a procesului de decizie al Parlamentului si ca o parte importanta a rezolutiilor si a amendamentelor au fost proiectate de industria lobby-istilor. Comisarul european insarcinat cu afaceri administrative, audit si lupta antifrauda, Slim Kallas, a aratat, intr-un raport recent, ca la Bruxelles lobby-ul este o mare industrie, existand 2.600 de grupari de interes care dispun de birouri permanente. S-a ajuns ca orice sector sa dispuna de grupari de presiune, iar fondurile Comisiei sa fie indreptate spre diferite ONG-uri doar ca urmare a presiunilor facute de lobby-isti.
Activitatea de lobby ar trebui inteleasa ca modalitatea transparenta de influentare a deciziilor legislative si executive prin orice actiuni care au scopul de a sustine drepturi si interese legitime in promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative, de autoritati pentru interesul public.
Dezbaterea a incercat sa identifice cine isi doreste o lege a lobby-ului, cine este interesat sa nu existe aceasta lege, dar si pe cine ar trebui sa autorizeze legea pentru a practica lobby-ul. (Rompres)

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe