Spatiul european al educatiei si cercetarii

La 19 iunie 1999 a fost data Declaratia de la Bologna, semnata de 40 de ministri europeni, document programatic pentru realizarea unei politici educationale comune, prin reorganizarea procesului de invatamant in trei cicluri - 3, 2, 3 -, licenta, masterat doctorat si initierea unui cadru transparent al calificarilor la nivel international. "Bologna a postulat o serie de hotarari ferme sau o serie de decizii cu titlul de recomandari, ceea ce implica o adaptare in functie de realitatea fiecarei institutii din sistemul universitar?" Formulata astfel de acad. Eugen Simion, intrebarea, urmata de multe altele, a primit diferite raspunsuri in cadrul intalnirii-dezbatere cu tema "Spatiul european al educatiei si cercetarii. Spiritul Bologniei", organizata de Comitetul National pentru Dezvoltare Culturala si Fundatia Nationala pentru stiinta si Arta". Au participat acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, acad. Dan Berindei, acad. Florin Filip si acad. Marius Sala, vicepresedinti ai Academiei Romane, acad. Ioan Paun Otiman, secretar general al Academiei Romane, acad. Solomon Marcus, acad. Constantin Popa, acad. Dan Grigorescu, prof. univ. dr. Marius Andruh si prof. univ. dr. Dan Horia Mazilu, membri corespondenti ai Academiei Romane, prof. univ. Ecaterina Andronescu, rectorul Universitatii Politehnica din Bucuresti, prof. univ. Ion Panzaru, rectorul Universitatii Bucuresti, prof. Dan Mihai Constantinescu si prof. Vasile Nastasescu de la Ministerul Educatiei si Cercetarii, prof. dr. Irinel Popescu, cercetatori stiintifici din institutele academice, reprezentanti mass-media si studenti.
Procesul de la Bologna, cum mai este numit, care se aplica in multe institutii de invatamant superior europene, nu este un model unic si derularea lui adauga noi responsabilitati celor traditionale in sensul ca universitatea trebuie sa devina spatiul in care apar idei noi si constructii sociale care sa duca la dezvoltarea economica. Aparent, conexiunea cu cercetarea e pe un plan secund, insa, apreciaza Ecaterina Andronescu, evaluarile realizate dupa strategia de la Lisabona au evidentiat faptul ca universitatile clasate pe primele locuri au fost cele care s-au implicat in dezvoltarea resurselor de cercetare, inovare si societate informationala. Cert este ca, sublinia acad. Ionel Haiduc, in conditiile in care in tarile avansate invatamantul superior este un fenomen de masa, declaratia de la Bologna este salutara, asigurand formarea de specialisti pregatiti la diferite trepte de calificare potrivit cerintelor economiei. In acest context, rolul cercetarii academice este de a se concentra pe lucrari de anvergura, proiecte si programe care presupun activitate permanenta, care nu se pot face la nivelul universitatilor. Acad. Dan Berindei a insistat asupra rolului Academiei Romane in sistemul de acordare a doctoratelor. In aceasta idee, Irinel Popescu a sugerat reluarea protocolului dintre Academia Romana si Ministerul Educatiei. Aplicarea sistemului licenta, masterat, doctorat ar trebui sa tina seama de reguli ferme si Marius Andruh a pledat pentru disocierea dintre masterate stiintifice si profesionale, care poate permite accesul la doctorate tinerilor cu adevarat interesati de cercetare. Ministerul Educatiei a initiat o serie de dezbateri privind modul de functionare a doctoratelor si Dan Mihai Constantinescu a vorbit despre legatura dintre calitate si finantare in ideea stimularii universitatilor performante.
Intre alte aspecte dezbatute, amintim importanta legaturii dintre invatamant, cercetare si domeniul practic, mai ales in cazul medicinei, dar nu numai, care, opinia C. Popa, nu poate fi invatata doar din carti. Accentuand problema calitatii, I. Paun Otiman a reliefat si importanta relationarii invatamantului superior cu mediul economic.
Acad. Eugen Simion, initiatorul si moderatorul lucrarilor, considera ca asemenea dezbateri ilustreaza rolul activ al mediului academic in societatea civila. Cum nu a fost prima reuniune pe aceasta tema, vor fi organizate si altele in scopul unei cat mai eficiente compatibilizari cu spatiul european al educatiei si cercetarii.

---

Despre autor: