Marturii din "fabrica" lui Clamparu

Oamenii lui Ioan Clamparu, un admirator infocat al lui Al Capone, al carui tablou il avea in dormitor, cad rand pe rand. Insa, cu toate eforturile autoritatilor, cel mai inspaimantator traficant de femei pe tronsonul Romania-Spania se afla inca in libertate. Marturiile victimelor acestui clan sunt cutremuratoare si arata teroarea la care au fost supuse, fiind obligate sa se prostitueze intr-un imens parc din Madrid, Casa del Campo, denumit in argoul traficantilor "fabrica". Locurile erau numite "posturi", fetele purtau denumirea de "bagaje" sau "colete". Clamparu si acolitii lui erau neiertatori, recurgand la violente fizice pentru a-si convinge victimele sa-si vanda trupul si sa produca bani pentru ei. Una din cele mai "rodnice" metode de convingerea era bataia aplicata fetelor mai vechi in fata noilor venite. Astfel, traficantii aratau ca nu glumesc si ca orice nesupunere va fi aspru pedepsita.
Ioan Clamparu, care are o condamnare de 15 ani de inchisoare pentru omor, fiind eliberat conditionat in 1999, initiase o retea ce avea ca model de actiune regulile si pedepsele utilizate de Camorra italiana. Prima tara in care "Cap de Porc" a plecat dupa eliberarea din penitenciar a fost, de altfel, chiar Italia.
Sase dintr-un foc
Astfel, sase persoane au fost trimise in judecata de procurorii instantei supreme intr-un dosar disjuns din materialul de urmarire penala cu privire la activitatea infractionala a membrilor clanului Clamparu. Potrivit Ministerului Public, Tiberiu Cozmin Matenciuc si Nicolai Barsan - arestati de Tribunalul Bucuresti -, Lucian Constantin Dinu si Gelu Constantin Gabura - pe numele carora aceeasi instanta a emis mandate de arestare in lipsa -, Nicolae Oltean, zis "Jokerul", si Iohann Friederick Borthmes, zis "Sasu" - cercetati in libertate si in lipsa - sunt acuzati de constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, trafic de persoane, spalare de bani si proxenetism. Aceasta cauza este disjunsa din dosarul in care Ioan Clamparu - dat in urmarire internationala, fiind plecat din Romania din martie 2003, pe numele caruia exista un mandat de arestare - este cercetat alaturi de alte persoane, pentru initiere, constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism si spalare de bani.
Imperiul terorii
Clamparu, capul uneia dintre cele mai "sudate" retele de trafic de prostituate dinspre Romania catre Occident, a fost trimis in judecata in lipsa, printr-un rechizitoriu al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Stilizat, rechizitoriul Parchetului ar putea fi un roman de succes despre culisele crimei organizate. Ioan Clamparu este considerat un veritabil mafiot, care a "pus la bataie" peste 1,5 milioane de dolari pentru a stopa anchetele care-l luasera in catare. Acelasi personaj - poreclit "Nasul", "Papa" ori "Cap de porc" - este catalogat drept cel mai inspaimantator traficant de femei pe tronsonul Romania-Spania, cladindu-si un adevarat imperiu al terorii. In noaptea de 7 spre 8 septembrie 2003, in timp ce era dat in urmarire generala, el a participat nestingherit la o nunta. "Cap de porc" a fost observat in acea seara in compania unui italian care, la nici opt luni, a fost executat in stil mafiot cu o arma de calibrul 5,45 mm.
Bataia, metoda de convingere
Clanul Clamparu s-a constituit in 2001, fiind specializat in traficarea de tinere din Romania catre Spania, fetele fiind obligate sa se prostitueze in Madrid, intr-un parc numit Casa de Campo. Banii castigati de membrii clanului erau adusi in Romania, fiind folositi pentru achizitionarea de imobile, autoturisme de lux, aparatura electronica de ultima generatie, bijuterii. Intreaga retea era coordonata de Ioan Clamparu, ajutat de alte persoane care se ocupau de recrutarea si racolarea victimelor, de obtinerea documentelor de calatorie si transportul fetelor pana in Spania. Odata ajunse in Spania, fetele erau cazate in apartamente inchiriate de catre traficantii de carne vie, spunandu-li-se ca nu au alta solutie decat sa practice prostitutia. De cele mai multe ori fetelor li se retineau documentele si erau amenintate. Pentru a fi mai convingatori, traficantii "rupeau" in bataie, in fata noilor venite, alte tinere care deja se prostituau pentru ei.
"Bagajele" se vindeau in "fabrica"
Victimele Clamparilor se prostituau intr-un parc din Madrid, denumit in argoul traficantilor "fabrica". Locurile erau denumite "posturi" fiind stabilite de catre loan Clamparu, cel care avea si posibilitatea eliminarii acelor traficanti care incalcau regulile impuse. In fiecare noapte, peste 150 de fete, denumite "bagaje" sau "colete", se prostituau in Casa del Campo. Una dintre victimele Clamparilor declara ca era obligata sa se prostitueze, fiind supravegheata de proxenetii care treceau cu diverse masini pe aleile parcului. "Toate fetele plecam de acasa in jurul orei 21.00 si stateam in Casa del Campo pana la doua sau chiar patru dimineata. Eram supravegheate de mai multi baieti care circulau cu masini cu numere de Spania si care nu ne permiteau sa stam de vorba intre noi, fiind in permanenta amenintate cu violente fizice. Vedeam cum alte fete sunt batute din nimic", declara una dintre fete, martor in dosar. Fetele aveau telefoane mobile, majoritatea fara credit, pe care erau apelate de catre proxeneti care le spuneau cum sa agate clientii.
Interzise pentru romani
Clamparu stabilise reguli stricte pentru fete. Acestea trebuiau sa accepte doar clienti spanioli, fiind obligate sa refuze romani, bulgari, albanezi, marocani. Erau obligate sa stea intr-un "post" aflat la aproximativ cinci metri de cealalta fata. Clamparu le interzicea fetelor sa discute intre ele, iar banii trebuiau predati integral dimineata proxenetului anume desemnat, acesta platindu-i lui Clamparu un procent. "Pe seara, obtineam in medie 500-600 de euro, din care mai mult de jumatate ii dadeam lui Elena, eu practic ramanand cu un sfert din bani. Acestia erau inregistrati intr-un caiet unde erau scrise toate datoriile si banii obtinuti de fete, iar cand se adunau 2000 sau 3000 de euro, acestia erau dati fie lui Nicu, fie altor baieti. In prima zi, insotita fiind de Elena, am fost dusa intr-un magazin, de unde mi-am cumparat mai multe lucruri in valoare de 300 de euro, bani ce au intrat in contul datoriei mele. Tot atunci, pasaportul mi-a fost luat de catre o fata. Elena mi-a dat un set de acte care proba locul unde stateam si lipsa pasaportului. Aceste documente m-au costat alte 300 de euro, in final datoria mea fiind de 2000 de euro", spune o alta victima a traficantilor.

---

Despre autor: