Managementul crizelor civile, de rasul curcilor

In cateva luni, din nefericire pentru Romania si pentru noi toti, realitatea ne-a demonstrat vulnerabilitatile extrem de serioase si foarte periculoase a ceea ce inseamna securitatea noastra nationala in formele sale aplicate la viata de fiecare zi. Episoadele succesive de inundatii, apoi cele ale gripei aviare ne-au aratat limpede ca ceea ce apare mentionat in "Strategia nationala de securitate" drept "sistemul de management al crizelor civile" nu exista decat la nivelul unei improvizatii jalnice care poate pune sub semnul intrebarii chiar statutul nostru de aliat si partener cu drepturi si obligatii egale in NATO si UE.
Este vorba, in primul rand, de ineficienta totala a sistemului in sine, a organismului de gestionare a crizelor, cel care ar fi urmat sa preia responsabilitati sectoriale pentru a gera coerent o situatie de ansamblu.
S-a petrecut asta? Aparent, la nivelul comunicatelor de presa ale Guvernului, am aflat, cu mare promptitudine, de reuniunile unui asemenea Comandament national de criza. Practic insa, neexistand un sistem real, fiecare dintre institutiile componente si-a dus orgoliile pana la capat si a incercat sa faca ce stia mai bine, adica sa acopere tot ce era problema si sa scoata inainte "rezultatili". Si, evident, sa priveasca cu dispret ironic in curtile vecinilor si sa le zica ce nu merge.
In aceste conditii, era inevitabila repetarea episodului cu Presedintele venind sa preia fraiele situatiei, ca si in cazul stancilor prabusite pe Valea Oltului sau al inundatiilor. De aici miscarea neobisnuita si care l-a pus din nou intr-o situatie umilitoare pe primul-ministru, caruia i s-a dat ordinul sa preia direct responsabilitatea gerarii sistemului. Si, in consecinta, dupa restabilirea ierarhiei de putere, i s-a mai ordonat sa si produca rezultate in 24 de ore.
Problema nu este implicarea presedintelui, ci faptul ca ea anuleaza sistemul administratiei de tip clasic si arata ca, de fapt, o gestionare reala a crizelor nu se poate face corect pe canalele normale, deoarece nu sunt, ci doar prin autoritatea pe care seful CSAT-ului o are direct si personal asupra sistemului. Aceasta consecinta poate avea efectele cele mai grave in domeniul credibilitatii interne, dar si internationale, mai ales daca ne gandim la angajamentele luate in mod repetat de Romania ca factor de securitate si stabilitate in zona.
Iar securitatea si stabilitatea nationala se bazeaza, sau ar trebui sa se bazeze, pe un sistem corect si cat se poate de complet de informatii. Nu e cazul, ar spune multe curci autohtone, razand cu hohotele lor curcesti de rapoartele si contra-rapoartele SRI. Si daca nu e cazul, atunci pe ce se bazeaza administratia in luarea deciziilor? Atunci nu jocul "la fler" ramane singura alternativa, imaginea de neuitat fiind cea a competentului ministru Nicolaescu invartindu-se intr-o seara istorica precum o musca fara cap intre camerele de luat vederi si declarand cu emfaza cum l-a chemat pe dansul Presedintele sa vegheze la sanatatea dansului si cum a decis sa-l trimita la Viena sa-l faca bine?
Date corupte sau aiurea? Pai si domnul ministru Flutur a venit nu demult la Bruxelles si le-a afirmat colegilor sai europeni ca gripa aviara a fost definitiv si irevocabil eradicata din Romania. Iar presedintele Romaniei vine acum si spune ca actuala epidemie este continuare a episodului precedent, deci nici vorba de eradicare, informatii false bune pentru un raport de tara la Comisia Europeana!
Mai este inca un element foarte grav, anume afirmatia ca sistemul national de informatii este corupt nu numai de imbecilitatea unora dintre agentii sai, ci si de cardasii de tip mafiot. Si, pentru confirmare, imediat, e demis seful unei filiale judetene a SRI. Dar cat de grava este problema la nivel national?
In fine, la Bruxelles a starnit o reala ingrijorare un subepisod al crizei aviare: instituirea carantinei. O asemenea decizie, intr-o tara civilizata, este luata numai la nivelul comandamentului national si nu este retrasa decat in urma unui set de analize care dureaza saptamani, sau chiar luni de zile. O confirma realitatea din toate zonele europene, mai mari sau mai mici, declarate in carantina si devenite zone inchise de acces la modul absolut, pazite cu politia si armata. Si nu exista un singur caz in care, in Europa sau in Asia, carantina sa fie ridicata in mai putin de 24 de ore. Era carantina sau blat intre diverse institutii ale administratiei?
Daca implicarea Presedintelui Basescu este si altceva decat un reflex imediat impotriva administratiei dezastruoase asigurate de guvernul Tariceanu, atunci ar trebui sa mearga odata si mai departe si, in fine, sa decida alcatuirea strategiei nationale de management al crizelor civile, iar CSAT-ul sa numeasca responsabili profesionisti in structuri si nu papagali politici. Daca nu, va veni alt episod, iarasi va trebui sa-si ia fesul celebru si sa se duca in teren. Tot cu indicatii si, din pacate, cu aceleasi rezultate pe termen lung. Adica zero.

---

Despre autor: