Fundatia patronata de printul mostenitor al Marii Britanii, Charles de Wales, "Mihai Eminescu Trust", a reusit, printr-un program ingenios, sa achizitioneze mai multe imobile din sate cu potential turistic, pe care le-a restaurat si urmeaza, potri
Fundatia patronata de printul mostenitor al Marii Britanii, Charles de Wales, "Mihai Eminescu Trust", a reusit, printr-un program ingenios, sa achizitioneze mai multe imobile din sate cu potential turistic, pe care le-a restaurat si urmeaza, potrivit unor surse apropiate Casei Regale Britanice, sa le inchirieze. Printre aceste imobile se numara si doua castele, unul numit "Apaffy", situat in satul Malincrav, comuna Laslea, si cel de-al doilea, din satul Viscri, comuna Bunesti. Ca un adevarat patron spiritual al acestei afaceri ce se doreste a fi una profitabila pentru fundatie, printul a fost in mai multe randuri sa viziteze satele in care a reusit achizitionarea castelelor. Cea mai recenta vizita a sa a avut loc in urma cu mai bine de o saptamana, si a avut un traseu destul de scurt. Astfel, printul a trecut doar o ora prin satul Malincrav, unde a vizitat si un alt imobil pe care fundatia sa l-a cumparat si il renoveaza, si apoi si-a petrecut noaptea in conacul din satul Viscri. Interesant este ca mostenitorul Marii Britanii evita, aproape de fiecare data cand viziteaza Romania, sa se intalneasca cu autoritatile locale. Mai mult, aflam ca prefera singuratatea, cateodata multumindu-se sa strabata mai multi kilometri pe jos, prin padure, in timp ce alaiul care il insoteste, compus din opt masini de teren, asteapta rabdator revenirea printului "la sosea". La randu-le, autoritatile locale sustin ca sunt anuntate cam cu o luna inainte de faptul ca "va veni cineva foarte important in vizita", dar recunosc ca, dupa acest anunt, nimeni nu le mai spune nimic si vad doar "masinile alea opt, mari".
Fundatia inchiriaza case
Prima comuna in care ne-am oprit, plecati pe urmele printului, a fost comuna Biertan, din judetul Sibiu, acolo unde, in centrul comunei, fundatia patronata de Charles a cumparat o casa pe care a renovat-o si a inchiriat-o unei societati comerciale, "SC ARTEFACT BIERTAN SRL". Societatea si-a deschis in aceasta casa un artizanat de unde turistii pot achizitiona obiecte sasesti specifice.
Am stat de vorba cu autoritatile locale, pentru a afla daca fundatia patronata de printul mostenitor al Marii Britanii a mai cumparat si alte imobile in localitate, sau daca a renovat alte case apartinand localnicilor, asa cum sustineau reprezentantii fundatiei. Astfel, am aflat ca in Biertan "Mihai Eminescu Trust" nu a facut nimic in scopul pentru care a fost creata, adica pentru restaurarea si conservarea patrimonului sasesc. Mai mult, printul a vizitat comuna o singura data, in urma cu trei ani. Se pare insa ca acesta a facut o adevarata pasiune in a strabate "la pas" localitatile din Romania in care ajunge. Potrivit localnicilor, atunci cand a ajuns in Biertan, printul a mers pe jos mai bine de 9 kilometri, prin padure, insotit doar de cativa membri ai alaiului sau. Mostenitorul Marii Britanii a mers prin padure din localitatea Copsa Mare pana la Nou Sasesc, distanta dintre acestea fiind, potrivit localnicilor, de aproximativ 9 kilometri. In tot acest timp, cei care il insoteau pe print, au asteptat cuminti in masinile lor de teren intoarcerea lui Charles.
In Biertan nu s-a renovat nimic
Singurul lucru restaurat din comuna Biertan a fost parcul din centrul localitatii. Dar nu de fundatia "Mihai Eminescu Trust", asa cum ne-am fi asteptat, ci de Ministerul Culturii, cu banii "strainilor". Astfel, Ministerul a demarat, in anul 1997, un program de conservare a patrimoniului sasesc si romanesc. Prin acest program, finantat de Banca Mondiala, se intentiona restaurarea si intretinerea tuturor bunurilor de patrimoniu existente in Romania. Initial, au fost desemnate patru comune ale caror bunuri de patrimoniu aveau nevoie de restaurare: Biertan, Mosna, Cincu si Viscri. Conditia pentru ca acestui program sa ii fie alocate fonduri in continuare era ca toate renovarile sa se faca "cum erau inainte", adica cu materiale care sa aiba aceeasi compozitie ca cele folosite initial la constructia imobilelor, iar stilul sa fie acelasi. La scurt timp dupa ce a fost finalizata restaurarea parcului din Biertan, insa, cei care trebui sa continue programul Ministerului au renuntat, la fel cum s-a intamplat si in alte localitati incluse in program. Potrivit autoritatilor locale, in 1999 a avut loc o intrevedere la Sibiu, intre fostul subprefect al judetului, Ioan Ispas, arhitect de profesie, printul Serban Cantacuzino, presedintele fundatiei "Mihai Eminescu Trust" si Jessica Douglas Home, fiica unui fost ministru de Externe britanic. Acestia din urma au militat impotriva proiectului de daramare a satelor. In urma intrevederii, s-a stabilit ca fundatia, ajutata de Home, sa stranga fonduri pentru restaurarea caselor sasesti. Comuna Biertan este vizitata de multi turisti, care vor sa vada, in special arhitectura caselor vechi, in stil sasesc. Trebuie spus ca majoritatea caselor din Biertan au fost locuite de catre sasi, iar modul in care au fost construite este unul specific. Porti mari, facute din lemn si pe care stau sculptate diferite inscriptii, cum ar fi anul de constructie sau numele proprietarilor, iti atrag atentia inca de la intrarea in localitate. In fata caselor este amplasata cate o bancuta, pe care se odihnesc batranii care nu mai pot sa mearga la munca. Preocuparea lor este sa se uite dupa "masinile straine" care le traverseaza localitatea. Cu toate ca locuitorii nu sunt extrem de numerosi, la orele pranzului in comuna e o forfota de nedescris, toata lumea isi aduce carutele de la camp, canta si isi struneste caii navalnici. Nimeni, in afara de batranii care stau pe bancutele din fata caselor, nu pare sa isi dea seama ca e cineva "strain de ei", fiecare isi vede de treaba lui. Asa ca am plecat din comuna Biertan, si ne-am indreptat spre satul Malincrav, comuna Laslea, acolo unde fundatia al carei patron spiritual este printul Charles de Wales a achizitionat conacul "Apaffy".
Conac cumparat de la Consistoriu
In Laslea, prima oprire a fost la Primaria din comuna, unde am aflat ca respectivul conac nu a apartinut niciodata Consiliului Local al comunei, ci Consistoriului Evanghelic. Pe primarul comunei l-am prins chiar pe picior de plecare, dar, cu toate acestea, a acceptat sa ne povesteasca cate ceva despre actiunile intreprinse de fundatia printului in comuna sa, si despre recenta sa vizita in comuna. Astfel, acesta ne-a declarat ca fundatia "Mihai Eminescu Trust" a achizitionat, in urma cu trei ani, conacul de la Consistoriu, si a inceput sa il renoveze, probabil pentru a il inchiria mai apoi. In ceea ce priveste recenta vizita a printului in comuna condusa de el, primarul ne-a spus doar ca "printul o venit pe jos de la Cris la Malincrav, da' la noi o stat numa' o ora, s-o dus si s-o uitat la casa pe care o restaureaza, si dupa aia o plecat de o dormit la Viscri". Intrebat daca nu a avut loc o intalnire intre print si el, edilul comunei ne-a declarat amarat: "Nu, ca io eram in concediu, si poate dumnealui o fi stiut ca nu-s la primarie". Dupa aceasta replica, primarul a schimbat repede cursul conversatiei, si ne-a precizat ca mai sunt si unele case pe care fundatia le-a achizitionat, si a inceput restaurarea lor. Mai mult chiar, edilul ne-a declarat ca stie ca fundatia restaureaza mai multe case ale localnicilor. In acest sens, primarul ne-a indrumat spre un imobil aflat foarte aproape de primarie, chiar la sosea, unde mai multi oameni munceau de zor, incercand sa repare fatada si acoperisul. Muncitorii erau veseli, dar fara prea mult chef de vorba cu strainii. Ne-au privit suspiciosi si si-au vazut mai departe de treburile lor.
Asa ca am plecat in "inima comunei", in satul Malincrav, pentru a vedea conacul cumparat de fundatia printului mostenitor al Marii Britanii.
Suc vandut la ambasada
Satul Malincrav este unul sarac, lucru vizibil inca de la intrare. Locuitorii sunt in majoritatea lor oameni batrani, care nu mai au forta de munca. Construit la baza unui deal, satul se intinde pe doua ulite stramte, cu case mici, saracacioase si inghesuite. Singurul imobil care mai aduce aminte de bunastarea care domnea odata in sat este conacul Apaffy. Situat exact in varful dealului, conacul, chiar daca in constructie, da un aer aristocratic imprejurimilor. Inainte de a ajunge la conac, intr-o parte se intinde o livada cu meri, care apartine fundatiei, iar in cealalta parte o hala imensa, tot a fundatiei, in care se face suc de mere. La conac am intalnit mai multi reprezentanti ai fundatiei. Extrem de iritati de prezenta noastra, nici unul dintre reprezentantii fundatiei nu a vrut sa spuna nimic despre vizitele printului Charles in Romania sau despre activitatea fundatiei. Am gasit acolo un singur muncitor, care a reusit sa ne spuna, pana la venirea "sefului", ca sunt 15 oameni care muncesc la renovare, si ca materialele sunt facute "pe comanda, ca sa fie pe stilu' vechi". Cu toate acestea, am aflat ca fundatia "Mihai Eminescu Trust" a infiintat o societate comerciala, "Pro Mihai Eminescu Trust SRL", la care are calitatea de unic actionar. Aceasta firma are ca obiect de activitate de la cresterea bovinelor pana la producerea sucului de mere. Hala in care se produce sucul de mere parea pustie, singurul om pe care l-am intalnit fiind un paznic. Am intrat in hala si am vazut cum se produce sucul, si am aflat, de asemenea, ca toata cantitatea de suc "merge la ambasada in Bucuresti, dar sticlele pe care le vedeti dumneavoastra nu le-o luat, ca nu o mai avut etichete". Intrebati daca fundatia este proprietara pamantului pe care este plantata livada, unul dintre reprezentantii fundatiei ne-a raspuns artagos: "Nu c-ar fi treaba dumneavoastra, dar nu-i pamantul nostru, l-am luat in arenda. Si oricum platim aproare un miliard pe el in fiecare an, numai ca sa mai facem un ban pentru fundatie. Suntem proprietari numai pe ce producem. Lasati-ne in pace ca oricum am avut destule probleme de cand tot incercam sa facem rost de bani". Explicatia reprezentantului fundatiei, potrivit careia "platim un miliard pe an numai ca sa mai facem un ban pentru fundatie", este insa una extrem de dubioasa, avand in vedere ca, in 2004, "Pro Mihai Eminescu Trust SRL" avea o cifra de afaceri de numai 41 de milioane de lei. Un calcul simplu ne demonstreaza ca societatea nu ar fi putut supravietui nici macar un an daca ar fi platit un miliard terenurile luate in arenda. Decat daca o parte din banii donati fundatiei nu a fost folosita pentru a salva societatea.
Am parasit Malincravul si ne-am indreptat spre satul Viscri, comuna Bunesti, judetul Brasov. In ciuda saraciei care domneste si aici, amplasarea satului este una extrem de frumoasa, iar oamenii s-au dovedit a fi foarte prietenosi. Dupa un drum lung de mai bine de 7 kilometri, am ajuns si la castelul din sat, acolo unde, potrivit localnicilor, a innoptat printul Charles in ultima sa vizita in localitate. O parte din castel a fost deja renovata de fundatie, si oamenii ne-au spus bucurosi ca "englezu' a venit acu' cateva zile, s-a plimbat prin sat, si dupa aia a dormit la conac". Doua batrane mai rele de gura s-au grabit sa ne spuna ca "printul a stat pana dimineata la conac cu mai multi oameni cu care a venit el din strainatate, a mancat numa' legume din gradina si branza proaspata". Apoi au ras complice, ne-au intrebat daca le dam "la televizor" si s-au indepartat.
Printul nu a cumparat "Banffy"
Am mers apoi in comuna clujeana Bontida, acolo unde se spunea ca fundatia patrontata de printul Charles ar fi cumparat castelul "Banffy". Primarul comunei, Vasile Bodocan, a negat insa ca imobilul ar fi fost cumparat de fundatia printului si ne-a aratat un contract de cesiune, incheiat in 2003, pe o perioada de 49 de ani, intre Consiliul Local, fostul proprietar al castelului si fundatia "Transilvania Trust". Reprezentanta fundatiei, Csilla Hejedies, ne-a declarat ca fundatia din care face parte colaboreaza cu o alta fundatie din Marea Britanie, acesta fiind si modul in care printul Charles de Wales a intrat in contact cu "Transilvania Trust". Totodata, Hejedies a explicat, ca, fara a fi membru al "Transilvania Trust", printul mostenitor al Marii Britanii s-a implicat si a facut lobby in strainatate pentru a strange cat mai multe fonduri pentru a ajuta "Transilvania Trust" sa isi indeplineasca misiunea. Primarul ne-a precizat ca printul Charles a fost o singura data in Bontida, in urma cu aproximativ trei ani, intr-o vizita de "lucru", impreuna cu Jonathan Scheele, Radu Duda si principesa Margareta, au vizitat castelul, dar nu a fost stabilit un eventual proiect pentru restaurarea lui. Suma pentru care a fost concesionat castelul a fost de 1000 de USD pe an, din care fundatia beneficia de o reducere de 95%, cu conditia ca banii respectivi sa fie folositi pentru restaurarea si intretinerea castelului.
MCC a renuntat la program
Mai grav este insa faptul ca acest castel va trebui retrocedat in cel mai scurt timp, potrivit unei decizii judecatoresti, lui Jelen Katalin, cea care sustine ca este fiica contelui Miklos Banffy, ultimul proprietar al imobilului. Interesant de stiut este ca acest castel are o curte interioara mai mare de 2 hectare si un parc imens, care nu au fost insa revendicate. Ba mai mult, parcul a fost trecut, din anul 1945, in domeniul forestier, astfel ca a fost distrus in majoritatea sa. Ba, mai mult, desi fundatia "Pro Patrimoniu" si-a menifestat interesul in ceea ce priveste concesionarea si intretinerea parcului, autoritatile judetene din Cluj au refuzat oferta acesteia. Bodocan ne-a precizat insa ca monumentul a fost introdus in 1998, in programul Ministerului Culturii (MCC), privind conservarea patrimoniului. Astfel, primarul ne-a mentionat ca, prin fonduri Phare, Ministerul Culturii trebuia sa restaureze tot castelul, pentru a ramane in circuitul turistic. Numai ca, dupa ce au fost incasati, in 1999 peste 63.000 de dolari, ministerul s-a multumit sa repare o singura aripa a castelului si apoi sa se retraga. Vasile Bodocan ne-a mentionat ca a fost extrem de fericit atunci cand fundatia "Transilvania Trust" a concesionat castelul, pentru ca a "stiut ca face un lucru bun pentru comunitate, si repara castelul".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.