Alesii despre poporul de prosti

"Creierul unui imbecil nu e gol, ci plin de idei care, in loc sa fie asimilate, fermenteaza"
Georges Bernanos
Cititi oare cotidianul "Tricolorul", "ziar popular, crestin si european"? Banuiesc ca nu. Pacat. Consultand nr. 654, aparut la finele saptamanii trecute, ati fi putut lectura un text halucinant intitulat "Nevoia de prosti", aparut sub semnatura domnului Mircea in Plenul Camerei Deputatilor, la 16 mai 2006. Un document politic extrem de interesant si profund relevant pentru modul in care gandesc, daca acesta este termenul eufemistic potrivit, alesii neamului despre propriul lor electorat si despre propria lor tara.
Printre altele, Domnia-sa sa afirma: "...ca admirator fervent al prostiei omenesti autentice si inefabile, ma incumet sa afirm ca romanii si Romania postdecembrista nu vor putea multa vreme, poate secole la rand de acum incolo, sa fie detronati de pe primul loc in Imperiul Mondial al Prostiei fara Margini, si, prin urmare, de pe soclul contribuitorilor la progresul umanitatii. La progresul altora, sacrificiul de sine in interesul altora inainte de 1989 se materializa prin productia de legume, fructe, cereale, carne, branzeturi, vinuri de calitate, exclusiv pentru export, pentru altii. Dar atunci nu eram noi primii in ierarhia mondiala a stupiditatii, desi consumam subproduse pe cartela si tremuram de frig in case jertfindu-ne cu totii pe altarul exportului cu orice pret, in dauna asigurarii minimelor cerinte de subzistenta ale producatorilor de bunuri. Dupa anul 1989, insa, am urcat brusc treptele spre culmile prostiei magistrale, conducand cu autoritate in topul mondial al prostiei perfecte. Cartea recordurilor nu ne-a inregistrat performanta, probabil ca sa nu cumva sa ne trezeasca din beatitudinea cu care ne savuram succesul de recordmeni mondiali ai autodistrugerii si subdezvoltarii nationale.a
Am urmarit mii de ore de dezbateri in Parlamentul European si in Parlamentele din statele membre ale Uniunii Europene. Si ma intreb, si va intreb si pe dumneavoastra, daca in lumea aceasta in care noi vrem sa intram este posibil ca un membru al forului legislativ sa rosteasca, evident senin si impacat cu sine, o asemenea injurie la adresa propriei sale natii. Nu este vorba despre o critica la adresa neputintei, nestiintei sau a comportamentului criminal al guvernantilor unei epoci sau alta. Este punerea sub acuzatia de prostie a poporului roman in ansamblul sau, dupa parerea alesului natiunii in cauza, neam aflat in topul Imperiului Mondial al Prostiei.
Este pozitia sa sau a partidului din care face parte? Vorbeste gura fara dansul sau a fost mandatat de electoratul sau pentru a spune de la tribuna Parlamentului Romaniei c-am fi cu totii niste idioti? De ce aceasta culpabilizare in bloc, nediferentiata, a poporului roman in raport cu propria sa suferinta? Cui ii este destinat acest mesaj si ce imagine vrea sa construiasca? In folosul cui?
Vorbim de integrare europeana, visam - eu zic pe buna dreptate - sa ne integram in UE tocmai prin ceea ce putem aduce ca valoare adaugata importanta si semnificativa in concertul european. De cealalta parte, dincolo de jocurile politice ale procesului extinderii, Uniunea Europeana nu a incetat niciodata sa sustina ca integrarea Romaniei reprezinta un castig major, unul dintre argumente fiind capacitatea profesionala si intelectuala a fortei de munca active din tara noastra, impreuna cu un tezaur cultural de exceptie.
Si vine un asemenea mesaj politic din Romania care arata ca macar o parte a alesilor neamului gandesc altfel despre natiunea romana si capacitatile sale intelectuale. Daca cineva, la Bruxelles, ar fi tentat sa-l ia in serios pe domnul deputat Costache, atunci, in textul acesta, s-ar putea gasi un argument foarte serios in favoarea celor care zic ca Romania inca nu e foarte pregatita pentru aderare. Pe planul mentalitatilor si comportamentului politic.
Caci una este critica dura, chiar demolarea unei guvernari. Lucru admisibil si in linia de joc credibila, ba chiar necesara, a unui partid de opozitie. Alta este insa atacul generic impotriva propriului popor si capacitatilor sale intelectuale. Si asta este inacceptabil.
Dar poate asa gasim explicatia modului in care suntem priviti de viitorii nostri parteneri de joc. Pentru acea condescendenta care transpare uneori in modul in care este acceptat demersul romanesc, un tip de atitudine prietenoasa si suava rezervata celor care, baieti buni de altfel, mai au de invatat la capitolul aiesirea in lumea. Si asta pentru ca, indiferent de acrimonia bataliei politice interne, clasa politica din lumea civilizata pastreaza cu sfintenie o zona de non-combat: prestigiul national. Cand se atinge acea zona, fortele se regrupeaza si ataca in grup, fara mila si fara ezitare.
Sportul nostru national, cel de a ne injura si denigra noi pe noi insine, mai rau decat o face orice adversar, ne poate costa si pe viitor statutul de tara. Sigur, se poate argumenta ca era doar un pamflet. Numai ca domnii parlamentari, in lumea civilizata, nu declama pamflete de la tribuna, ci se ocupa de obiectul muncii lor, cel pentru care ai nostri si-au votat in avans avantajele pecuniare binecunoscute. Sa iei bani de la prosti si sa-i si injuri folosindu-te de privilegiul imunitatii, iata o performanta intr-adevar remarcabila pentru nivelul non-european al stiintei politice de pe Dambovita.
Foarte trist si, in definitiv, relevant pentru ceea ce stim sa spunem ca am fi. Si, de fapt, daca-l crede cineva pe deputatul PRM Mircea Costache?

---

Despre autor: