Credinta prin stiinta si bucuria de a sluji neamul

Comunitatea academica a sarbatorit-o pe doamna academician Cornelia Bodea in cadrul unei sesiuni omagiale organizate de Sectia de stiinte istorice si arheologie. O sarbatoare pentru istorici si pentru toti cei care pretuiesc istoria pe care doamna academician Cornelia Bodea a slujit-o cu exigenta stiintifica si un devotament demn de marii inaintasi a caror traditie a continuat-o cu o demnitate cu totul exemplara. Cu acest prilej, distinsei doamne a istoriografiei romanesti contemporane i-a fost inmanat, prin ordin prezidential, semnat de Traian Basescu, ordinul "Pentru merit" in grad de Mare Cruce. Sesiunea a fot moderata de acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, care i-a acordat diploma "Meritul Academic". Despre viata si opera sa stiintifica au vorbit acad. Alexandru Zub, presedintele Sectiei de stiinte istorice si arheologie, acad. Virgil Candea, acad. Stefan Stefanescu, prof. univ. dr. Serban Papacostea, membru corespondent al Academiei Romane, acad. Florin Constantiniu si istoricul din SUA Radu Florescu. Cu acest prilej a fost lansat volumul omagial "Natiunea romana. Idealuri si realitate - Acad. Cornelia Bodea la 90 de ani", aparut la Editura Academiei Romane si ingrijit de acad. Alexandru Zub, Valeria Achim si Nagy Pienaru. Din comunicarile prezentate a reiesit cu limpezime ca doamna Cornelia Bodea este un model al savantului, care, cum spunea acad. Al. Zub, "a stiut sa-si implineasca admirabil misiunea, fara gand la rasplata, fara amanari sterile", un exemplu de "pasiune si abnegatie, insusiri subintinse acelui credo profesional si civic care a facut sa se nasca indeobste creatiile notabile din istoriografia romana". Construita cu acribie de-a lungul a peste sase decenii, opera sa "denota un spirit sistematic, riguros, disciplinat, care stie sa exploateze pana la capat resursele documentatiei, reconstituind apoi cu migala benedictina imaginea unei secvente sau a alteia, pentru a le pune finalmente in slujba unei constructii istoriografice mai ample". A fost aleasa membru corespondent al Academiei Romane in anul 1990 si titular in 1992.
Cu grija de a construi cat mai durabil
S-a spus ades si pe buna dreptate, ca intreaga activitate a doamnei acad. Cornelia Bodea a fost facuta cu grija de a construi cat mai durabil. O grija pe care a dobandit-o inca din familie. Tatal sau, Corneliu Bodea, respectat pentru intelepciunea si iubirea de tara, a fost preot in comuna Dud, apoi in Desca iar mama, Xenia, cobora din familia Nicoara si era nepoata a memorandistului Aurel Suciu. Venita la Bucuresti, Cornelia Bodea a urmat cursurile Universitatii avand, intre alti profesori celebri, pe cei mai indragiti, Nicolae Iorga si Gh. Bratianu, carora le-a devenit colaboratoare si carora le-a evocat personalitatea cu o calda recunostinta. In 1937 a absolvit Universitatea cu distinctia magna cum laude si scoala Superioara de Arhivistica si Paleografie iar, un an mai tarziu, Seminarul Pedagogic Universitar. In 1937 publica, in revista "Hotarul" prima parte a monografiei "Cetatea Desnei. De la primele dibuiri pana la caderea in ruina" care prefigurau personalitatea istoricului de mai tarziu. In 1941 si-a luat doctoratul cu teza "Moise Nicoara (1784-1864) si rolul sau in lupta pentru emanciparea religioasa a romanilor din Banat si Crisana", cu calificativul magna cum laude. In timp, a fost bibliotecara la Catedra de istorie universala a Facultatii de Litere si Filosofie, unde, dupa moartea lui N. Iorga, erau Gh. Bratianu si Andrei Otetea, apoi, intre 1943-49, asistenta la aceeasi catedra. Din 1949 si pana in 1975 a fost cercetator stiintific la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", unde acum este cercetator onorific. Cum prestigiul sau stiintific este unanim recunoscut, a fost ades "Visiting Professor" la mai multe universitati americane, indeosebi la Ohio State University si Boston College, membru al mai multor societati academice, doctor honoris causa al unor universitati din tara si de peste hotare.
Timpul in care acad. Cornelia Bodea si-a construit opera a fost, cum spunea acad. Al Zub, "unul de criza prin excelenta, adesea acuta, incluzand al doilea razboi mondial, epoca dictaturii si tranzitia postcomunista". Un timp ostil profesiei de istoric si meritul incontestabil al Doamnei Cornelia Bodea este ca, in pofida lui, slujind adevarul, "a stiut sa-l puna optim in valoare, plasandu-si eforturile intr-un interval insuficient studiat si capabil sa ofere mari satisfactii cercetatorului". Marele sau proiect stiintific ramane istoria documentara a pasoptismului, cu evenimentele care i-au premers si cu ecourile prin timp, implinindu-l cu "nespusa daruire, cu stiinta si metoda, cu grija de a construi cat mai durabil". Mai intai, a fost "Revolutia din 1821" din Tara Romaneasca, care, cum scrie, "a deschis o poarta larga spre istoria moderna". Au urmat numerose studii de analiza a programului politic premergator revolutiei din 1848, cu sublinierea ideii de nationalitate, unitate si independenta nationala. "Revolutia din 1848" a fost intrucatva, cum apreciaza acad. Stefan Stefanescu, "domeniul predilect al investigatiilor Corneliei Bodea, in care a inscris multime de stiri inedite si puncte de vedere noi, originale, incat numele i se identifica cu domeniul stiintific, care poarta pecetea vastelor sale cunostinte si a spiritului erudit critic". Calauza si ideal i-a fost Nicolae Balcescu, pentru care "Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregular, efemer, fara trecut si viitor. Revolutia generala fu ocazia, iar nu cauza revolutiei romane...Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi". A urmat, cum stim, Unirea din 1859 a Tarii Romanesti cu Moldova care a deschis "drumul catre Alba Iulia", spre afirmarea statului modern roman, al independentei si unitatii depline. Memorabile sunt si portretele unor mari personalitati ale istoriei noastre ca Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu, Iancu Alecsandri, Nicolae Iorga sau Gheorghe Bratianu. La fel portretele unor personalitati din strainatate care s-au solidarizat cu interesele Romaniei cum au fost Felx Coloson, A. Ubicini, Seaton-Watson, Caroll Tevis, Edward King. Suntem datori sa subliniem ca intreaga sa opera este bazata pe minutioase si indelungi cercetari in arhivele romanesti si straine (de la Viena, Paris, Oxford, Londra, Budapesta, Washington, Boston etc) si sunt statornic puse in slujba progresului stiintific si interesului national.
Ambasadoare a culturii romanesti in SUA
Depanand amintiri despre anii studentiei si apoi din activitatea de cercetator, Serban Papacostea a subliniat: "Activitatea de cercetator a Corneliei Bodea e un caz exemplar de devotament total fata de domeniul si obiectul cercetarii. Pasiune, putere de munca neinfranata, perseverenta si tenacitate in toate etapele muncii creatoare - cautarea izvoarelor, interpretarea lor, integrarea in evolutiile generale - sunt semnele distinctive ale unei vocatii intelectuale autentice, care nu se lasa abatuta de la telul ei de adversitati si dificultati." in aceiasi ton evocator, acad. Florin Constantiniu a povestit cum, in anii studentiei, un studiu semnat de acad. Cornelia Bodea a fost "o deschidere nebanuita" spre adevarata istorie. Avea s-o cunoasca mai tarziu, la Institutul de Istorie si, desi nu se preocupa de aceeasi perioada, recunoaste astazi ca, "de cincizeci de ani, indrumatorul meu, profesorul meu pentru istoria moderna a Romaniei a fost Doamna Cornelia Bodea... am invatat de la dumneaei si ce este istoria moderna a Romaniei si cum trebuie scrisa istoria" Edificiul sau stiintific are doua coordonate - o maxima exigenta stiintifica si o intelegere superioara a functiei educative a istoriei". In putine cuvinte, mesajul este ca "e suficient ca noi sa rostim adevarul si in felul acesta sa ne slujim neamul".
Accentul pe document si analiza riguroasa a contextului, sine ira et studio, fac din atat de numeroasele sale lucrari tot atatea repere de care cercetatorii de azi si de maine vor trebui sa tina seama pentru a ramane fideli adevarului istoric asa cum a fost. Intre acestea si preocuparea de a afla o anume "dimensiune tainica" a unor evenimente cu reverberatie istorica, volumul "Fata secreta a miscarii pasoptiste - unitatea nationala". Scopul statornic este cel al cunoasterii si intelegerii mai profunde a unor evenimente sau personalitati, cum au facut-o Nicolae Iorga, P.P. Panaitescu sau Gh. Zane s.a. Dupa aprecierea acad. Al. Zub, asemenea investigatii merita sa fie extinse, pentru ca cercetarea riguroasa a documentelor este permanent insotita de punerea lor in valoare. Aceasta cu atat mai mult, cu cat nu putini sunt cei care astazi cauta in aceasta "dimensiune" motive de distorsiune a adevarului istoric sau de diversiune. Oricat de incompleta ar fi enumerarea lucrarilor semnate de acad. Cornelia Bodea nu trebuie sa uitam contributia sa majora la descifrarea si traducerea textelor din lucrarea "K. Marx: insemnari despre romani. Manuscrise inedite", aparuta in 1964 sub semnatura lui Andrei Otetea si S. Schwann. A fost cartea care a avut un rol important pentru departarea Bucurestiului de Moscova si paleografi specializati in lectura manuscriselor lui K. Marx de la Institutul International de Istorie Sociala din Amsterdam au apreciat in mod deosebit calitatea acestor traduceri.
In alocutiunea sa, Radu Florescu a prezentat-o pe acad. Cornelia Bodea ca fiind "cea mai buna ambasadoare a istoricilor romani in SUA", relatand cum, in periplul sau a descoperit, dincolo de rigoarea stiintifica a cursurilor, conferintelor sau numeroaselor raspunsuri la intrebari, un real talent pedagogic. Succesul de la Boston College a fost urmat de cele de la Universitatile din Colorado, Arizona, Indiana si inca multe altele, aproape un sfert din cele 50 de state ale Americii de Nord. Si o speranta: "ca aceasta colaborare va continua si anul acesta la viitorul congres AAAS la Washington D.C. pe tema propusa de mine: Ce inseamna a fi istoric". Neindoielnic, doamna acad. Cornelia Bodea va avea multe de spus si toate spre luare aminte.
Asa au cunoscut-o cei prezenti pe doamna acad. Cornelia Bodea, care a amintit de felul in care l-a cunoscut pe Nicolae Iorga de la care a dobandit "elanul" de a se dedica istoriei si asa se explica dedicatia de pe prima pagina a tezei de doctorat: "Memoriei Profesorului meu, Nicolae Iorga". Nu mai putin pretuita avea sa fie si de Gh. Bratianu, care i-a marturisit cum i-a fost adus un pasaport semnat de Ana Pauker cu indemnul de a pleca din tara. "Si l-am intrebat: Plecati, Domnule Bratianu? Replica a fost simpla: Ma numesc Bratianu, Domnisoara Bodea. Acest om a murit pentru aceasta tara, dar nu a vrut s-o paraseasca. A fost pentru mine un indemn. Ramai si lucrezi!". A urmat intocmai indemnul, asumandu-si cu demnitate consecintele devotamentului pentru adevarul istoric si a refuzului de a intra in partidul comunist. In incheiere, domnia sa a marturisit: "Am facut tot ce mi-a stat in gand pentru tara, pentru istoria noastra si pentru acest popor care merita mai mult decat poate am facut pana acum."
Spunem ca istoria este "magistra vitae" si, zabovind asupra scrierilor Doamnei Cornelia Bodea, suntem incredintati ca, mai cu seama astazi, cunoasterea istoriei neamului este singura sansa de a ne pastra si afirma identitatea, fara de care riscam sa devenim niste zombi ratacind intr-o lume suferinda de o acuta criza de sens. Cu bucuria si speranta ca veti fi impreuna cu noi inca multi ani, va multumim doamna academician Cornelia Bodea. Sunteti pentru noi un model viu de savant patriot. In aceasta atmosfera, ne-au venit in minte cateva versuri ale Lucian Blaga, pe care vi le daruim cu pretuire si recunostinta: "Cand intre lipsa si prisos / Ne bucuram de cate sunt / si canta pe sub glii un os / mai e nevoie de cuvant?

---

Despre autor: