Statul ureche

Comisia Juridica a Camerei a adoptat, cu aportul intens al Ministerului Justitiei, o modificare la Codul de procedura penala care mareste durata interceptarilor telefonice de la 120 la 180 de zile. In cazuri exceptionale, au motivat juristii parlamentari, dar suficiente pentru a face loc abuzurilor. Explicatia aiuritoare pentru marirea termenului a venit chiar de la ministrul Macovei, care a sustinut ca termenul initial nu era suficient pentru a-i prinde pe eventualii atentatori la siguranta nationala. Macovei a uitat insa sa explice cum poate demonstra ca potentialul atentator, care nu actionat impotriva tarii timp de patru luni, o va face in urmatoarele doua. Satisfacut de noua prevedere a fost si procurorul general Ilie Botos, care a lasat sa se inteleaga ca termenul de 120 de zile este destul de mic si incurca marile dosare privind crima organizata. In ciuda faptului ca a sustinut adoptarea termenului de sase luni, Ministerul Justitiei s-a straduit ieri din sa nege. Monica Macovei a incercat sa se ascunda dupa faptul ca initiativa ii apartine senatorului PNL Norica Nicolai. Societatea civila si avocatii au criticat marirea duratei interceptarilor, spunand ca aceasta inmulteste abuzurile si incalca flagrant dreptul fundamental la viata privata. (C.E.)
Ilie Botos: termenul de 120 de zile e prea mic
Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a lasat sa se inteleaga, in cadrul unui interviu publicat in urma cu cateva zile, ca termenul de 120 de zile in ceea ce priveste autorizarile de interceptare este unul destul de mic si ca blocheaza anchetele Parchetului in marile dosare de criminalitate organizata. "Din punctul meu de vedere mai este mult de lucru. In primul rand, inclusiv expertii germani, au ridicat o serie de probleme legate de instrumentarul investigativ existent la dispozitia procurorilor si de limitele impuse in special de Constitutie, din pacate, legate de anumite masuri preventive. Este vorba de limita a 180 de zile privind masura arestarii in faza de urmarire penala, a 120 de zile in ceea ce priveste autorizarile de interceptare - cu o trimitere exacta la cauze de un inalt grad de pericol social cum sunt aspectele legate de terorism sau de criminalitate organizata: trafic de droguri, trafic de persoane, unde monitorizarile specifice dureaza timp indelungat.
Activitatile de decelare a diviziunii infractionale, a gruparilor de crima organizata presupun, de asemenea, masuri laborioase. Si aceste limite sunt de natura a bloca intr-un fel activitatile procurorilor. Cu toate acestea, rezultatele noastre sunt bune si evaluarile au fost pozitive in acest sens", a precizat Ilie Botos. (G.T.)
Justitia vrea sa fim ascultati
Comisia Juridica din Camera Deputatilor a hotarat, in urma cu doua zile, sa mareasca de la patru la sase luni perioada in care telefonul unei persoane sau firme poate fi interceptat si inregistrat in mod autorizat. Autorizarea poate fi data, potrivit deputatilor juristi, doar pentru infractiuni grave si vizeaza persoane banuite ca ar savarsi infractiuni contra sigurantei nationale, trafic de stupefiante, trafic de arme, de persoane, acte de terorism, spalare de bani, falsificare de monede sau alte valori prevazute de lege. Deputatii au mai stabilit, in cadrul dezbaterilor la proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala, ca inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba. Exceptia o da situatia in care, din cuprinsul convorbirilor, rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni.
MJ nu isi asuma, dar sustine
Dezbaterile legate de articolul 91, alineat 4, indice 2 din Cod, referitor la durata interceptarilor telefonice, au creat o situatie cel putin ciudata. Ministerul Justitiei nu a dorit sa isi asume amendamentul privind marirea duratei interceptarilor si a acuzat agentiile de presa ca au preluat gresit informatia privin initiatorul acestei propuneri. Ministerul a tinut sa dea publicitatii ieri un comunitat de presa in care arata ca "nu a initiat" nici un amendament referitor la marirea duratei totale a interceptarilor si inregistrarilor autorizate. "Propunerea a fost facuta de senatorul PNL Norica Nicolai in Comisia Juridica a Senatului si a fost adoptata cu unanimitate de voturi", se arata in comunicat. Potrivit textului citat, amendamentul votat ulterior de Senat, la propunerea senatorului Nicolai, a fost urmatorul: "durata totala a interceptarilor si inregistrarilor autorizate, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi cauza, nu poate depasi 6 luni". In aceste conditii, ministerul Justitiei a simtit nevoia sa intervina putin pe text si a propus ca cele 6 luni sa fie transformate intr-un termen pe zile, adica 180 de zile, "pentru a putea asigura un calcul corect al duratei totale a autorizatiei".
In ciuda faptului ca nu doreste sa-si asume paternitatea amendamentului, Ministerul Justitiei a insistat ca acesta sa fie prezent in noul text al Codului de procedura Penala. Potrivit presedintelui Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, ministrul Monica Macovei, prezenta la dezbateri, a dat argumente pentru adoptarea modificarii. "Ne-a spus ca nu e suficient termenul de patru luni, ca persoana banuita poate sa nu se manifeste in acest termen si sa dea lovitura dupa patru luni", ne-a declarat ieri Sergiu Andon. Deputatul PC ne-a mai spus ca nu stie de ce a dorit Ministerul Justitiei acest amendament. "Nu cred ca este o cerinta a UE. Uniunea Europeana nu poate sa ceara asa ceva. Ea respinge orice limitare a drepturilor omului", a adaugat Andon.
Ideea salvatoare a Noricai
Proiectul de lege privind modificarea Codului de procedura penala a fost elaborat de Ministerul Justitiei. La data la care a gandit modificarea Codului, ministerul nu a simtit nevoia sa mareasca durata interceptarilor telefonice, termenul ramanand de 120 de zile (patru luni). Textul modificat de ministerul de resort a ajuns apoi la Guvern, care si l-a asumat, l-a aprobat si l-a trimis spre dezbatere la Parlament. In Senat, senatorul Norica Nicolai a venit cu ideea ca art.91, alineat 4, indice 2 sa fie modificat in sensul ca "durata interceptarilor si inregistrarilor autorizare, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi cauza nu poate depasi sase luni". Senatorul PNL nu a putut fi contactat ieri pentru a justifica de ce a dorit marirea duratei interceptarilor telefonice.
Andon reclama criza de timp
Presedintele Comisiei Juridice a criticat-o ieri pe Monica Macovei pentru faptul ca i-a bombardat pe parlamentari cu amendamente la Cod, desi Ministerul Justitiei a fost cel care a gandit forma modificata a acestuia. Andon i-a reprosat lui Macovei, prezenta la sedinta comisiei, ca i-a pus pe deputatii in situatia de a lucra "in criza de timp", din cauza numeroaselor modificari ale Ministerului Justitiei, depuse la un proiect de lege, care a fost initiat de Guvern si care a trecut deja de Senat. "Situatia a frizat normalul, a fost vecina cu psihiatria. Deci dupa ce legea a trecut de Senat, Ministerul Justitiei s-a gandit sa vina cu amendamente, desi Biroul Permanent ne spusese sa terminam dezbaterea pentru ca a expirat termenul. Numai in ultimele 24 de ore, ministerul a venit cu doua varfuri de noi reglementari. Unele se contraziceau intre ele, erau doua variante care se bateau cap in cap ale aceluiasi articol", ne-a spus ieri Sergiu Andon, adaugand ca "n-a pomenit asa ceva in viata lui".
Comisia Juridica a adoptat Codul
Comisia Juridica a reusit, in cele din urma, ieri, sa adopte toate cele 500 de articole ale proiectului de modificare si completare a Codului de procedura penala. Potrivit ministrului Macovei, principalele modificari efectuate privesc stamutarea proceselor, care se facea pana acum cu usile inchise si nemotivat la Inalta Curte. Noul Cod de procedura penala prevede ca procesele de stramutare se vor face in sedinte publice si judecatorii vor fi obligati sa motiveze aceste decizii. In ceea ce priveste procedura de interceptare a comunicatiilor prin telefon, internet si alte mijloace electronice, s-a reglementat expres procedura de interceptare de imagini, de pilda inregistrare de imagini in spatiile publice. O alta modificare este raportul dintre drepturile inculpatilor si puterile procurorului in faza de urmarire penala. In opinia ministrului Macovei, o modificare esentiala este introducerea raspunderii penale a persoanei juridice. Potrivit noului Cod de procedura persoana juridica poate sa raspunda pentru oricare dintre infractiunile din Codul penal, iar raspunderea persoanei juridice nu exclude raspunderea penala individuala a unor persoane sau directorului care lucreaza in companiile respective. (Carmen EPURAN)
Societatea Civila se pronunta
Renate Weber, director Fundatia pentru o Societate Deschisa
Care sunt remediile pentru persoanele inocente
"Mi-e chiar greu sa cred ca daca in patru luni de zile, ascultand pe cineva, nu descoperi, in cazul unor infractiuni atat de grave, ca persoana respectiva este implicata in astfel de retele si in astfel de infractiuni, o sa afli aceste lucruri in urmatoarele doua luni. Nu. Mai degraba as fi interesata sa vad care sunt remediile in situatia in care se dovedeste ca persoana ascultata era de fapt cu totul inocenta si iata, o perioada de 6 luni de zile a fost supusa unei astfel de intruziuni in viata sa privata. Inainte de a se fi luat o decizie in acest sens, trebuia sa existe o dezbatere publica, iar Parchetul sa fi oferit o statistica prin care sa demonstreze ca ar fi necesara aceasta majorare a perioadei. Tendinta de inasprire a unora dintre reguli, care pot aduce atingere drepturilor omului, a fost contestata de unele Parlamente europene".
Zoe Petre, analist politic
"Termenul de patru luni nu e mai bun decat cel de sase"
"Nu cred ca termenul de patru luni este mai bun decat cel de sase luni. Dar ceea ce mi se pare important este daca autorizatia data de judecator este data legal, cu probe. O alta problema este ca, in cazul in care interceptarile nu dau rezultate, persoana respectiva trebuie avizata ca este ascultata. Eu, de exemplu, sunt convinsa ca mi s-a ascultat telefonul pana in anul 2005. As fi preferat sa stiu de ce sunt ascultata. Si, in orice caz, ascultarea a durat mai mult de sase luni".
Dinu Zamfirescu, director Institutul pentru Memoria Exilului
"Se deschide calea unui regim dictatorial"
"Este o infamie. Aceasta masura va conduce la mai multe abuzuri si deschide calea unui regim dictatorial, al unei dictaturi personale a institutiei care aproba aceste masuri, in speta Presedintia. Ma mir ca ministrul Monica Macovei a putut sa sustina o asemenea masura, pentru ca este o incalcare flagranta a drepturilor omului. Se pronunta Europa impotriva ei. Eu am cerut SRI, printr-o adresa oficiala, sa-mi comunice daca mi-a fost ascultat telefonul intre 1995 si 2006. Mi s-a raspuns tot oficial ca nu mi se poate da un raspuns, invocand Legea sigurantei nationale. Trag concluzia, deci, ca mi-a fost ascultat telefonul. Am impresia ca pentru asemenea cazuri se cauta sa se aiba control asupra unor oameni care deranjeaza Presedintia, si nu asupra unor infractori".
Codul de procedura, driblat cu Legea sigurantei
Supravegherea si interceptarea convorbirilor telefonice se face in acest moment in baza a doua acte normative. Este vorba despre Codul de procedura penala (CPP) si Legea sigurantei nationale, nr. 51/1991. Modificat prin Legea nr. 281/2003 pentru a fi pus in acord cu drepturile omului si normele Uniunii Europene, CPP prevede mai multe garantii in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului. Mai exact, autorizarea de interceptare si inregistrare este emisa de judecator; perioada de autorizare este de o luna, cu posibilitatea de prelungire de maxim cate o luna, pana la o perioada de patru luni; procurorul poate dispune interceptarea numai in situatii de urgenta, cu conditia informarii in maximum 24 de ore a judecatorului. Acesta, la randul sau, are tot 24 de ore pentru a se pronunta asupra legalitatii deciziei.
In schimb, toate aceste prevederi nu se regasesc in Legea sigurantei nationale. Ba din contra, aceasta specifica faptul ca autorizatiile de interceptare se emit de procurori, pe o durata maxima de sase luni si pot fi prelungite pe cate trei luni, fara limita de perioada totala.
Driblarea CPP
Grav este insa faptul ca de multe ori in fata Legii sigurantei nationale, prevederile Codului de Procedura Penala nu au nici o valoare. La fel si judecatorul care in mod normal ar trebui sa fie cel care emite autorizatiile pentru realizarea interceptarilor. Practic, CPP este sarit de multe ori de catre aceasta Lege 51/1991.
Cert este ca in dese randuri autoritatile nu au nici o problema in a intra cu bocancii in viata privata a oricarei persoane. Infractor sau nu, suspect sau nu, simplu cetatean, orice persoana este in acest pericol. Cea mai mica banuiala a unui procuror sau ofiter de informatii este de ajuns pentru a se dispune interceptarea telefoanelor. Nu de catre un judecator. Care nu mai conteaza in fata Legii sigurantei nationale. Care este invocata de fiecare data cand se doreste scormonirea vietii unor persoane incomode.
Dovada este un document publicat, in urma cu ceva timp, pe pagina de Internet a SRI. Un text care da de inteles ca interceptarile telefonice in cazurile privind siguranta nationala se pot face doar cu mandat din partea unui procuror. Si nu a unui judecator, asa cum este prevazut in CPP. Documentul nu numai ca nu pomeneste nimic de mandatele emise de judecatori, ba chiar specifica faptul ca acestia nu sunt persoane abilitate in cazuri legate de siguranta nationala. Asta intrucat nu au certificat de securitate, si in acest fel nu ar putea fi asigurata confidentialitatea informatiilor.
Ordonanta lui Botos
Purtatorul de cuvant al SRI, Marius Bercaru, sustinea, la inceputul lunii martie a acestui an, ca "incepand cu martie 2004, nu s-a mai facut nici o interceptare in baza unui mandat emis de procuror". O declaratie care insa poate fi demontata cat se poate de usor. Iar ZIUA a facut acest lucru. Atunci cand a dezvaluit in exclusivitate faptul ca procurorul general al Romaniei a semnat la data de 23.01.2006 Ordonanta nr. 221/C/2006 privind interceptarile telefonice in cazul Rompetrol. Ilie Botos stabilea prin aceasta ordonanta "competenta de valorificare a materialului rezultat in urma exploatarii mandatelor de interceptare a convorbirilor si comunictiilor unor persoane". Mandatele, cu numerele 002034/ 31.10.2003, 00588/ 30.04.2004, 001045/29.07.2004 si 001515/ 28.10.2004, au fost emise de catre procurorii Parchetului General in baza articolului 13 din Legea 51/1991. E adevarat, Legea 51/1991 permite procurorului general sa desemneze procurori din subordinea sa care sa intercepteze unele convorbiri telefonice. Desigur in cazul in care este incalcata Legea sigurantei nationale. Numai ca in cazul Rompetrol, oficial, nu exista o astfel de acuzatie. Nici macar una.
Urechi de 48 de ore
Nu numai Legea 51/1991 contine prevederi ambigue prin care se poate intra cu bocancii in viata privata a oamenilor. La fel este si cazul proiectului de Lege privind informatiile, contrainformatiile si securitatea pus in dezbatere publica dupa ultima sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Conform acestuia, serviciile secrete pot intercepta telefoanele si supraveghea astfel pe oricine chiar si in lipsa unui mandat din partea procurorului sau a judecatorului.
In proiect se mentioneaza in mod clar faptul ca interceptarea nu se poate face decat in urma obtinerii unei autorizatii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totusi, serviciile de informatii, prevalandu-se de prevederile articolului 8 si 49 din proiect, pot intercepta timp de 48 de ore pe oricine. Asta fara a mai solicita o cerere de autorizare din partea procurorului. (George TARATA)
Reactia avocatilor
Gheorghita Mateut
"Conditiile trebuie sa fie stricte"
"Esentialul este ca s-a fixat o durata determinata. Prea putin important este ca e vorba de patru luni sau 180 de zile. Conditiile trebuie insa sa fie stricte, pentru ca altfel se poate produce o ingerinta in viata privata. Sub nici o forma convorbirile dintre avocati si clienti nu pot fi interceptate si folosite ca proba. S-ar incalca astfel principiul confidentialitatii si al dreptului la aparare echitabila prevazut de articolul 6 din Conventia Europeana".
Ioan Mustata
"E o situatie absurda"
"Aceasta durata mi se pare excesiva. Constitutia garanteaza dreptul la viata privata. In aceste conditii este posibila imixtiunea in viata privata. Consider ca perioada de patru luni era suficienta pentru ca organele de urmarire penala sa poata strange probe. Exista o corelare, sa stiti. Nu se poate proceda la interceptarea convorbirilor decat daca s-a inceput urmarirea penala", ne-a declarat maestrul Ioan Mustata.
In ceea ce priveste interceptarea convorbirilor avocatilor cu clientii lor, avocatul sustine ca si in acest caz este vorba de o incalcare a Constitutiei. "A doua problema pe care o consider ca este o incalcare a Constitutiei este cea privitoare la relatia client-avocat. Legea privind exercitarea profesiei de avocat interzice orice imixtiune a statului in relatia avocat-client. In cazul in care clientul este arestat preventiv statul este obligat sa asigure confidentialitatea in ceea ce priveste relatia acestuia cu avocatul sau. In anul 2003, in legea 281 s-a completat Codul de procedura penala in sensul ca interceptarea convorbirilor intre avocat si client nu poate fi folosita ca proba. De ce acum acest lucru? In mod normal relatia trebuie sa fie confidentiala. In aceste conditii orice imixtiune a statului e o incalcare a vietii private si o incalcare a Legii privind exercitarea profesiei de avocat. Acum, cu modificarile astea, se pot interpreta diversele interceptari si nu numai ca pot fi folosite impotriva avocatilor, ci acestia pot fi chiar bagati la puscarie. Eu consider ca aceasta modificare aduce atingere Conventiei Europene si va crea greutati Romaniei. Va dati seama, o situatie. Un avocat vorbeste cu clientul sau la telefon si acea persoana ii spune ce a facut. Procurorii intercepteaza convorbirea si apoi o folosesc ca proba. Clientul spune la proces ca a mintit. Poti sa o mai folosesti atunci ca proba? Dar ce incredere va mai avea clientul in avocat? Va trebui sa vorbim prin padure, sa ne ascundem...E o situatie absurda", a mai precizat maestrul Ioan Mustata.
Ovidiu Budusan
O etapa preliminara
Avocatul Ovidiu Budusan ne-a declarat referitor la modificarile aduse proiectului de modificare a Codului de Procedura Penala, ca, in opinia sa, ar trebui sa existe o etapa preliminara inceperii procesului. Astfel, acesta a explicat ca, "potrivit unui principiu de drept anglo-saxon, ar trebui sa existe o faza la inceputul propriu-zis al procesului in care sa fie discutata legalitatea obtinerii probelor existente intr-o cauza". Budusan a mentionat ca judecatorul care solutioneaza aceasta procedura preliminara trebuie sa fie diferit fata de cel care urmeaza sa judece fondul, "iar probele care se constata ca nu au fost legal obtinute sa fie eliminate fizic din dosar".
Aurelian Pavelescu
"Incurajeaza abuzurile"
"Nu cred ca e bine venita aceasta modificare. In Romania atat serviciile secrete cat si procurorii abuzeaza de mandatele de ascultare. Nu exista un control eficient asupra exercitarii functiei acestei autoritati, motiv pentru care cred ca controlul judecatoresc trebuie sa fie mai temeinic. Aceste modificari incurajeaza abuzurile. Pe de alta parte, cred ca procurorul trebuie sa solutioneze cauzele cat mai repede, iar aceasta modificare incurajeaza, din contra, trenarea activitatii judiciare", ne-a declarat deputatul si avocatul Aurelian Pavelescu.
Acesta s-a referit si la prevederile din aceste modificari referitoare la relatia dintre avocati si clienti. "Nu sunt de acord nici cu acest lucru. Relatia client-avocat trebuie protejata in orice situatie. In caz contrar procurorii ii vor vana pe avocati in cursul urmaririi penale, incercand sa-i intimideze si santajeze. Pe de alta parte, trebuie garantata egalitatea armelor apararii si acuzarii. Avocatii trebuie protejati stiut fiind ca ei se afla intr-un razboi vechi cu magistratii si sistemul judiciar corupt din Romania. Cred ca o astfel de reglementare intra in contradictie si cu standardele europene. Procurorii ii santajeaza tot timpul pe avocati, iar acum sa aiba un asemenea instrument la dispozitie... Procurorii vor emite mandate de ascultare a telefoanelor avocatilor permanent. Procurorii se vor transforma in vanatori, iar avocatii in vanati", a conchis deputatul Pavelescu.

---

Despre autor: